Archive from July, 2012

Back to Denmark

Am revenit in Dk dupa 2 sapt prin Romanica.O sapt pe litoral si alta in familie.

Saptamana pe litoral a fost ok, nu pot sa zic ca m-am simtit super bine.Cea in familie s-a dovedit a fi una nasoala.Doar cu o anumita parte a familiei.

Mama si bunica s-au straduit ca de obicei sa ma faca sa ma simt bine.Pt ele n-a fost vacanta.Au stat tot timpu sa faca mancare si cumparaturi si etc sa ne faca pe plac mie si neamtului.Neamtul s-a comportat ok ba chiar s-a inteles super cu ele.

Insa juma de vacanta o regret.Imi pare rau ca relatiile familiale au degenerat cu o parte a familiei care era importanta pt mine.Respectiv unchiul meu, fratele mamei mele.

Am murit de caldura in Ro iar neamtu la fel.Dar pe litoral am apucat sa ne relaxam putin.

Se spune ca femeia da in parg la 30.E super la varsta aceasta, stie f bine ce vrea, e stapana pe ea etc. La mine nu e asa.Tocma ce am implinit 28 ani in aceasta scurta vacanta in Ro si simt ca sunt mai confuza ca oricand.Daca la 20 ani, stiam in naivitatea mea ce vreau de la viata, acum n-am nici cel mai mic habar.M-am intors din vacanta mai confuza decat cand am plekat.Trist nu?

Nu stiu inca ce vreau, incotro s-o iau si daca sa continui aceasta relatie.Nu sunt happy, am deseori momente de frustrari si cel mai rau ma doare ca in Ro s-a petrecut ceva najpa.Eu si neamtu am fost la un pas de moarte.Mi-e prea greu sa mai intru in detalii si sa vad totul scris aici pt ca si asa am o durere provocata de evenimentul respectiv care ma apasa rau.

In fine….Daca inainte¬† abia asteptam sa plec in Ro sa ma regasesc, acum abia am asteptat sa plec de acolo si sa-mi vad de programul meu de aici.Prea multa mancare acolo, aproape ca m-am intoxicat cu atata mancare gatita, prea multa caldura, prea multe ifose si prefacatoreli.Noroc cu mama care saraca se straduie prea mult.

Acum sunt din nou in fata laptopului meu, cu binemeritatul meu ceai de sunatoare si soc (ceaiul verde il las pt seara) si tigarile mele de kkt de care nu ma pot desprinde.

Tot ce pot sa fac este sa merg mai departe in ciuda faptului ca ma simt mai neputincioasa ca oricand.

As prefera sa fiu parasita de 20 de barbati decat sa mai trec inca odata prin ce am trecut in aceasta vacanta.

Si apropo de barbati, mi-e dor de vremurile de decadenta cand parca totul parea mai clar si nu aveam atatea moral issues on my mind, cand aveam timp numai pt mine si pt ale mele planuri.Adica in loc sa le am atunci acele moral issues, le am acuma cand nu fac nimic rau (sau asa cred eu).

Ca de obicei intrebarea primordiala ce sta pe buzele tuturor la un moment dat, sta si pe buzele mele acum: de ce?de ce eu?

Stam si traim atatia ani ca sa aflam cu totii raspunsul la aceste intrebari.Unii il afla, altii nu.Nu stiu ce e mai rau, sa nu afli raspunsul si sa traiesti fericit paralel cu profunzimea fara sa ai atatea griji provenite din ea sau sa-l afli si sa fii multumit de progresul tau interior dar scarbit de regresul din jurul tau.

Which one is better?”turma” thinking and therefore mediocrity spares u of “deep” philosophycal bullshit¬†problems or detachment of this and therefore some sort of isolation which can bring u good and bad?

http://www.youtube.com/watch?v=tNTQWQhXauQ

O melodie draga mie, o adevarata arta de Basil Poledouris.Ill enjoy it while looking for some jobs.