Archive from September, 2012

M-a ranit azi:/

De la furat de mere la certuri absurde lasate cu “i wanted to sleep somewhere else tonite” si “so why didnt u?”

Neamtul meu s-a schimbat.Sau asta e el cu adevarat.Din baiatul indragostit si fara ego deloc sau mandrie, a inceput sa-si arate egoul quite a lot, nu mai vrea parca sa lase loc de “altcineva castiga”, dar e ciudat.Se manifesta angry si mad in mesaje telefonice, unde cearta si incepe de altfel, inceputa de el, insa cand ne vedem fata in fata apare prima oara cu puppy face si cuddling mood.Apoi incerc sa am o conversatie cu el sa-i spun sa terminam discutia ca mi se pare normal sa discutam face to face si nu la telefon si nu pot deveni cuddling mood dupa ce in mesaje imi arunca niste vorbe urate si deodata incercand sa vorbesc cu el si spunandu-i ca am vrut sa dorm la locul de munca si nu acasa, neapucand sa-mi termin fraza, aud “why didnt u?” pentru prima data in aceasta relatie si cu un ton de om nervos rau.

Incerc sa-i explic ca he is freaking me out with his “double face” ca prefer sa ma cert fata in fata decat prin telefon, ca pare alt om in mesajele alea nervoase decat omul care imi apare in fatza si care om sa-l cred?primu sau al doilea?si ca de ce nu continua macar acasa sa termine intr-un mod diplomat conversatia care a inceput-o asa manios prin telefon?

Ii explic ca nu mi se pare normal in primu rand sa ai certuri prin telefon, messenger si altele si sa le lasi sa degenereze in halu asta.Ii spun ca prefer ca certurile “sa evolueze” face to face. Dar cand suntem face to face si vreau sa discut cu el, incep sa aud de la o vreme o linie ce o spune repetat parca cu incapatanare “but this is my opinion, u have another opinion so this is it”, cand e vorba sa-i spun ca mesajele lui m-au ranit si au avut o consecinta asupra mea pentru ca eu am permis asta pentru ca respectiv imi pasa si tin la el, incerc intr-un fel sa-i explic atitudinea-consecinta a mea ca urmare a primelor lui mesaje manioase.Astazi am vrut sa-l pocnesc,mi-am pierdut rabdarea,ascultandu-l cum ma intreaba pe un ton ridicat “de ce n-ai dormit in alta parte” efectiv mi-au dat lacrimile si am vrut sa-l pocnesc. Dar m-a oprit, am sfarsit prin a-l plesni pe unde apucam dar ma durea mana si el ma tot tinea sa se fereasca.Mda..ca la circ..Dupa care de nervi imi spune ca de ce dau in el..il vad cumva sa dea in mine?Ii zic nu…apoi ii zic ca ma simt ranita ca pt prima data in aceasta relatie ma intreaba de ce nu am dormit in alta parte.E ceva grav, f grav pt mine.Am avut multe alte certuri pe motive mult mai grave decat asta de azi dar eu niciodata nu l-am invitat sa plece, direct sau indirect, intotdeauna el ma tot intreba daca sa mai vina acasa in noaptea respectiva sau nu si alte aberatii.

Auzind intrebarea cu dormitu, m-a luat lacrimatu usor, apoi plesnitu apoi m-am incaltat si am iesit pe usa argumentand ca i have the balls to do what i just said but tomorrow i come back for the baggages.Great…ies pe usa plangand…pe la jumatatea drumului catre statia de autobuz ma ia plansu si realizez ca nici macar nu am unde dormi pt o noapte daca vreau sa fiu departe de el:|. Mi-am pierdut toti prietenii…………:|

Puteam intr-adevar sa dorm la locul de munca ca aveam cheie si nu era nimeni.Dar de ce sa fac asta?Ca el sa stea acasa si sa se simta prost?Eu sa stau in lipsa de comfort ca sa il fac sa vada ca am balls sa go with it?Ce cretinism…dar intrebarea aia chiar m-a ranit.

Deodata ajungand aproape de statia de autobuz, aud pasi in urma mea si o respiratie greoaie, alergase dupa mine.Ma apuca de brat si-mi zice “if u wanna sleep there, then it’s fine, u can do it, but i wanna come and sleep with u there”.Inloc sa zica, iubito, ai mancat ceva azi, arati cam palida, te mai doare capu?(ca m-a durut in ultimu hal lately), vino acasa sa mananci, iti pregatesc ceva (macar un sandvish ca tu mi-ai tot pregatit)si iarta-ma ca sunt bou cu fraza aia dar defapt erau doar coaiele mele incercand sa creasca in marime si vroiam sa cedezi si sa spui “da J, vroiam sa dorm acolo dar am venit acasa pt ca mi-era dor de tine si vroiam sa vorbesc cu tine”).

Din pacate, pentru ca nu m-a lasat sa termin fraza si a continuat-o el cu intrebarea aia stupida, nu am mai adaugat acele cuvinte si nu cred ca le-as fi adaugat, cel mult m-as fi oprit zicand “tonite i wanted to sleep at …. but….” si ma opream probabil trista si nu mai ziceam nimic.

Dar el tot incerca sa ma convinga ca el m-a intrebat literraly de ce am hotarat sa nu dorm unde am zis si ca nu m-a trimis nicaieri indirect.Insa eu i-am raspuns “im a woman J, im your girlfriend, im not a guy to take your words translated word by word and thats it.Women, girls see different meanings in your question and u know perfectly i tend to be more sensitive than i should be but after all day when u send me angry mad messages, how should i interpret your question? really now…is your question suposed to make me feel better? u said u wanted to end the fight started through phone..i cannot just switch from angry mood (after u make me angry with your mean messages) to a cuddling mood just because i need to have the same mood u have and so i have to be too like a puppy that listens to his master”

U cannot dictate my mood and u definetly cant expect to see me happy and responding to your LIVE CUDDLING after u sent me so many mean messages.It’s like im involved with 2 people in 1.

Intr-un final i-am explicat ca nu e prima oara cand “he fucks up my brain” si i really dislike that.Adica nu exista relatie perfecta dar modul cum manevreaza lucrurile incepe sa ma innebuneasca nu sa ma enerveze.

Imi raspunde ca in timpul zilei a fost f nervos si angry with me, apoi seara cand a venit acasa a hotarat sa puna totul deoparte si sa ma astepte (ca eu eram la munca) ok, fara certuri.Dupa ce toata ziua imi da mesaje foarte rautacioase, dar foarte rautacioase, brusc seara ma trezesc cu un mesaj “i miss you” si bineinteles ca ma ia durerea de cap.Mie nu mi se pare normala aceasta trecere brusca de la o stare la alta.Eu sunt o fire temperamentala si tind sa iau foc rapid in conflicte dar apoi nu devin brusc pisicutza, mai intai fac pe breaza, apoi incep sa marai, apoi sa semitorc si eventual sa vin cu coada intre picioare gudurandu-ma pe langa persoana respectiva (asta daca eu am gresit).Ajungand acasa, il vad vesel in usa si vrand sa-mi ia geaca s-o puna in cuier.Eu mirata incep conversatia pe ton normal si-l intreb ce e cu el si sa incheiem conversatia aia nasoala inceputa in timpul zile prin mesaje, s-o continuam si s-o incheiem face to face. Incep prin a-i spune ca una e atitudinea pe care o manifesta prin telefon si alta face to face, ca ma doare capu si am impresia ca se joaca cu mine, ca e ca si cand as sta de vorba cu 2 persoane diferite ca nici macar nu se oboseste sa faca o legatura intre o stare si alta.

Il atac apoi si-i spun ca poate nu are curajul sa se confrunte cu mine fata in fata sau sa-si arunce mesajele rautacioase asupra mea live.Ii spun apoi ca ma sperie si ca prefer sa-l vad suparat in continuare ca si azi in mesaje dar incercand sa repare lucrurile live dar nu facand aceasta trecere brusca ca si cand apasa pe butonul delete si gata, ultimele 6 ore nici nu au existat.Continui discutia si-i spun ca mesajele lui de azi m-au ranit profund si nu ma asteptam si aproape ca hotarasem sa dorm in noaptea asta la locul de munca.

Dupa care isi schimba expresia fetei, isi schimba tonalitatea, isi schimba gesturile, isi incruciseaza bratele si brusc imi arunca intrebarea “why didnt u sleep there?”

Ca explicatie mai tarziu imi spune ca el era pasnic seara si vroia sa nu se mai certe cu mine dar i pushed him to the corner cu faza cu curajul de a fi in conflict live cu mine si m-a intrebat intrebarea aia nervos fiind ca de ce nu-i mai spuneam odata ca am ales sa vin acasa ca mi-era dor de el si vroiam sa vorbesc cu el.

Cat de prost sa fii?Este evident ca d-aia m-am intors..ca altfel plekam de mult fara explicatii live daca lucrurile erau mai grave si ma simteam de-a dreptu calcata in picioare.

Ma uit la el si-i zic “why are u asking me this kind of question?is it because u paid the bills lately and u think that gives u the right to treat me like that?u can keep on living here J but alone no problem.And i take my baggages and leave u.If u ask me why dont i sleep somewhere else.And u tell me it was just a question…”

M-a ranit azi rau si m-a ranit si atunci cand mi-a umblat in calculator.Parca le face incet rau si sistematic ca sa ma obisnuiesc cu ele si sa incep sa le inghit.Incep sa-mi pierd increderea in el:( si cel mai rau ma doare ca vreau sa fiu singura pt o noapte si nu am unde sa ma duc iar pe el nu vreau sa-l dau afara din casa….PT O NOAPTE NENOROCITA NU AM UN LOC UNDE SA MA DUC..INCREDIBIL..mi-am pierdut toti prietenii……………………………………

La faradelegi inainte:))

http://www.youtube.com/watch?v=i8mz9uOvFQA

:)))))))))) neamtzul meu “fura”mere.Mi-aduce aminte de povestile cu Creanga.

Stie ca in fiecare dimineata imi fac un suc la blender dintr-un mar,  o banana, grapefruit, morcov si un fruct optional.

Viata e scumpa aici, mancarea costa mult, fructele la fel si m-am saturat de tot dau bani pe ele si sa raman cu portofelu gol.

Asa ca neamtzu meu a observat la vecini in gradina meri:)))))))))).Mere rosii frumoaseeee yummmmmy.Ziua nu poate face nimic si oricum e la munci dar seara cand se lasa intunericul, se duce discret langa gardul curtii vecinului si se intinde sa ia mere din copac:)))))).

Intr-o seara eu ma faceam ca ploua si el lua mere:))))) frateee avea buzunarele pline.Ce senzatie super:X.M-am simtit asa de bine dintr-o chestie asa de marunta:)))))

Cand am ajuns acasa mi-a zis: there u go, apples for your juice:))))))

Am murit de ras.

Macar atata pe aici ca-n rest e totu varza!

Memories:X

http://www.youtube.com/watch?v=kmtI_NVbFVk&NR=1&feature=endscreen

http://www.youtube.com/watch?v=XYhJ5o3mG_s

http://www.youtube.com/watch?v=pn5Q-jHNjvM&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=H9EuuegkpTw&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=OYF83x2LQQ0&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=ngrRvY0TX1Y&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=BayRJ4OW50M&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=y9wJZgA1hUc&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=0uy8t-Ng8_0&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=-U2pPGxhxk4&feature=related

Si multe multe altele…ce amintiri frumoase!

Am avut o copilarie frumoasa!Mi-e dor sa joc castel, ratele si vanatorii, telefonul fara fir, fazan, pititea, baba oarba, sa sar coarda si elasticul, sa joc sotron.

Mi-e dor sa urle mama pe fereastra sa ma cheme acasa si sa termin cu joaca si eu sa zic ca mai stau inca 10 minute si sa dau fuga prin fatza blocului.Mi-e dor de acele vremuri cand lumea stia cu adevarat cum sa se simta bine, cand copilaria era cu adevarat copilarie, cand nu aveam laptop, desktop, mobil si alte aberatii..mi-e dor sa ma catar in copaci, sa arunc cu corcoduse in lume si cornete prin teava.

Mi-e dor sa fiu “curtata”de fostii baieti de cartier si sa fiu “aparata” de fosta mea gasca de baieti de cartier in caz ca un outsider ma lua peste picior.

Mi-e dor sa-mi schimb hainele de joaca de 4 ori pe zi pentru ca toate erau murdare de la joaca si fatza mea plina de praf.

Mi-e dor sa pun mana pe trotuar si sa nu aud cum aud azi ca sunt microbi si altele…

De ce nu ne imbolnaveam atunci cand faceam toate astea si stateam cu nasu in toate alea?

Mi-e dor de acele vremuri iar partea trista este ca viitorii nostri copii nu vor mai avea aceeasi copilarie.Vor avea o copilarie tehnologizata si “moderna”.

Mi-e dor de fostul Bucuresti dar inca sunt indragostita de el cu tot cu nesimtirea si nebunia lui.

As da orice sa retraiesc acea perioada, cu ciococalata de casa facuta de mama, cu salam de biscuiti si tort de biscuiti facute de mama, cu dulceata de visine si placinta cu mere, cu ciococalata Kiss, cu guma Turbo, cu casetofon pus pe marginea ferestrei la maxim sa auda vecinii sa vada ce bine ma simt si ce muzica jmekera ascult, cu discuri ascultate la pick-up cu tot felu de povesti nemuritoare pt mine, Motanul Incaltat, Muzicantii din Bremen, Mica Sirena etc, mi-e dor sa prepar mancare in curtea mea de la tara din apa, pamant si iarba:)), mi-e dor sa scriu in Oracol la scoala de cine imi place:X din clasa, mi-e dor de simplitatea de atunci!!Mi-e dor sa dansez pe Lambada si sa dau din fund intr-o fustita din blugi cu volanase albe cum aveam atunci!!

 

Nevoia de apartenenta, acceptare

Statusul unei cunostinte, pe fb:

“Cauza nefericirii noastre, a esecului general mascat de traiul intr-o permanenta minciuna cosmetizata zace in confuzia conformismului in sabloane si in idealuri marunte, in timp ce ne ignoram misiunea trasata de pasiuni autentice si nu induse. Inca de mici suntem indoctrinati ca trebuie sa tindem spre casatorie, spre acceptare, pentru a ne bloca la maturitate in relatii artificiale, lipsite de viitor si de perspectiva unei impliniri. Fugim de stigmatizare si ne indepartam grav de posibilitatea fericirii! Cautam sa fim cuplati, casatoriti, dar nu neaparat iubiti. Tanjim dupa inele (geme Calea Victoriei, get your own shit, don’t wait for anyone else!) si hartii, uitand ca avem nevoie de intensitatea trairilor, de pace interioara, de siguranta, incredere si respect. De mici ambitia ne este educata spre a munci pentru a ne cumpara haine sau telefoane, in loc sa ne fie cultivata o vocatie in fata careia sa ne putem sacrifica oricand cu inima impacata. Parintii ne influenteaza alegerile, ne traseaza adesea viitorul si ne inoculeaza aspiratia marsava spre un “post caldut cu un salariu mare” si nu spre o reala cariera! Societatea asta defecta produce la o scara ingrijoratoare functionarasi mediocri, frustrati pe cei care se dedica pasiunii lor, in timp ce ei incearca sa-si panseze golul interior al unei vieti profesionale fade prin noul model de aifon. Anna Pavlova a preferat sa moara decat sa renunte la balet, strangandu-si in ultima clipa cipicii la piept. Cati dintre noi pot privi spre profesia lor astfel? O societate de un fals trist, plin de copii si umbre de oameni…”

blabla urmeaza commenturi de la diverse persoane apoi comment de la persoana cu statusul de mai sus:

“…ma simt de parca as trai intr-o lume a decorurilor, fara nimic real. Parca as fi aterizat pe o scena, pe un platou de filmare, in care fiecare incearca o replica total neconvingator. Cred ca am ajuns la stadiul in care sa nu mai fiu dezgustata de mizeria umana ci sa-i compatimesc sincer pe cei ce o emana. Ma ingrozeste sa ma gandesc cum au spiritul amputat de frustrari, de regrete, de minciuni. Au ramas strict niste corpuri din care tanseste venin. Atat! Ce dovada mai buna pentru golul ce zace in oamenii astia decat frica absurda, patetica si bolnava de singuratate? Nu ai cum sa fii vreodata singur cat timp te dedici unei pasiuni. B, ai foarte mare dreptate! Totul este fortat, gasim peste tot aceasta betie a minciunii. Ne cautam confortul in lucruri false, incercam sa ne inducem gandul ca am fi fericiti cand intreaga fiinta urla dupa ceva real, in timp ce noi ne suprimam nevoia de libertate.”

alt comment de-al ei (este fata:P):”Clar nu…Practic preluam inconstient un model sub care ne-am format si noi. Inclusiv la cei din generatia noastra mai vedem mentalitatea parintilor nostri…”

 

Pe fb nu am raspuns pt ca ar fi insemnat sa scriu prea mult si nu stiu daca are sens.

Dar am simtit nevoia sa raspund aici.Da, fata are dreptate insa as avea niste mici adaugiri:

Ce vrea ea sa spuna cu faza ca suntem indoctrinati sa tindem spre casatorie, acceptare, ma face sa inteleg ca aceasta casatorie e vazuta ca o acceptare in societate din punctul ei de vedere.Ceea ce ma duce cu gandul la piramida lui Maslow si anume, fata vrea sa spuna ca am ramas toti undeva blocati la nivelul “nevoi sociale”.

Mi se pare perfect normal si uman sa simti nevoia de acceptare si apartenenta intr-o societate dar nu mi se pare normal sa te casatoresti doar pt ca asa au facut si parintii tai, asa se procedeaza in societate sau pt ca asa vei deveni acceptat.Acceptat de catre cine?Parerile sunt impartite anyway.

Daca iti conduci propria viata pe baza unor frustrari conturate din nevoi sociale, asta nu e bine.

Si ce daca unii din noi au ceva din mentalitatea parintilor nostri?Fara modele am fi varza…Imagineza-ti o lume in care fiecare face ce vrea, fara sa se coordoneze catusi de putin cu restu lumii, fiecare traindu-si vocatia, fara a mai tine cont de faptul ca dupa ce suntem indivizi, suntem o societate.

Fata asta are dreptate da, dar duce la extrem niste chestii si se focalizeaza prea mult pe aspecte negative.

Ce e asa grav daca mama e doctor si eu la randul meu vreau sa fiu tot doctor pt ca mama e doctor si lalalla?Serios acuma..

E mai bine sa imi iau catrafusele, sa ma car intr-o calatorie de regasire si sa pierd vremea cativa ani incercand sa-mi regasesc vocatia candva pierduta in anii copilariei.Bullshit!

Eu zic ca e foarte bine sa muncim, e foarte bine sa avem si vocatie, e foarte bine sa avem propriile noastre valori si principii , e f bine sa le preluam si de la parinti si e foarte bine sa le combinam pe toate acestea.

Spre ex..acasa eram cam lenesa.Mama e obsedata de curatenie.De cand sunt afara in strainatate singurica, am devenit si eu obsedata de curatenie.Ce e rau in asta?Obsedata vorba vine, adika nu o sa ma prinzi niciodata cu nimic vraiste in casa, eventual 2-3 vase nespalate maxim si asta pt ca abia am mancat din ele.

Spre ex tind sa invat cat mai multe la capitolul spiritualitate pt ca si mama face la fel.What the hell is wrong with that?Nothing..

Insa, fata de ea, eu nu sunt introvertita, nu tin totul in mine si altele.

Si nu, mama nu e doctor, e inginer iar eu economist.Great!Sa o auzi cand spune bancuri cu economisti:)).

Si da, e foarte bine sa muncim.Munca ne disciplineaza, munca ne “indoctrineaza” cu simtul responsabilitatii daca altele nu au reusit sa faca asta.

E cam trist sa ramai doar cu vocatia, fara sa ai pic de diversitate in viata ta, fara sa-ti permiti sa te deschizi si sa infloresti in urma cunostintelor acumulate in x domenii sau mai stiu eu ce.

Prefer diversitatea decat sa fiu vreo balerina care isi iubeste asa mult vocatia incat si-ar da viata pt ea.E o maxima tampenie!

Voi fi single din nou?

Ultimele 3-4 zile au fost de cosmar pt mine.M-am certat cu neamtzu la greu dar nu urland unu la altu ci discutand dar aprins si lung, in miez de noapte, fumand tigara dupa tigara.

It turns out that cineva de la munca de la el (care m-a vazut odata la fatza) m-a vazut in orash cand am iesit cu marocanu.Am iesit cu el de 2 ori la terasa dupa care i-am dat papucii si i-am zis ca n-are rost sa mai continuam pt ca am un prieten la care tin f mult.

Insa persoana de la munca i-=a spus neamtului ca m-a vazut cu un black guy.

Zilele trecute, seara,ma uitam pe fb meu si prietenul meu alaturi la pc-ul lui.A vazut cand m-am uitat in mesaje ca penultimul id era unu cocky si a vazut si poza mica de profil.Era un black guy, acela pe care l-am agatat eu demult aici, lets call him P.

Cu P am mentinut legatura telefonic si pe fb.Pe fb am vorbit din an in paste, f f rar, iar la telefon la fel.Tot ce auzeam era sa ne vedem la el sau din astea.I-am explicat ca am prieten (eu fata corecta) si daca vrea, ne putem intalni la un cico in centru dar nimic mai mult, sa mai vorbim asa.

Insa nu ne-am intalnit niciodata de cand sunt cu neamtzu.Ne-am intalnit accidental in orash de 2 ori si nimic mai mult.

Scandalul a inceput ca cine e asta etc.Eu am raspuns ca e un fel de cunostinta ca amic nu-l pot numi.Dar am raspuns agresiv pt ca mi-a pus aceeasi intrebare de 4 ori consecutiv who is he who is he.Ca si cand ma inspecta…plus ca se benocla in laptopul meu (nu pot sa-l condamn ca si eu fac la fel cand suntem unu langa altu cu pc-urile unu langa altu).Dar in seara aia m-a prins pe picior gresit pt ca eram suparata ca mi-am pierdut 2 prietene.

Din agresivitatea mea a inteles ca ascundeam ceva si mi-a cerut sa-i arat ultimul mesaj cu el. I-am spus ca bineinteles ca nu-i arat,ca nici eu nu l-am rugat ceva de genu si ca avem dreptu amandoi la libertate individuala atata timp cat respectam relatia in care suntem.Numa ca eu nu prea am facut-o.

Si uite asa au trecut orele si a aflat cam juma de poveste legata de el.Dar faptu ca l-am mintit la inceput si i-am spus ca nu ne-am vazut decat odata, l-a dat peste cap.A inceput paranoia si mi-a zis ca simte ca-l mint.Pe deasupra insista sa vada toate mesajele catre el si tot asa…m-a scos din sarite.Nu stiam cum sa reactionez.In 30% din timp am ras ca sparta.Pentru ca stiam f bine ca nu am calcat stramb cu nimeni dar si aceste schimburi de replici pe fb in care ne tachinam sau ne laudam reciproc ca ce hot suntem park suna a flirt.

A continuat asa 2-3 zile.A doua zi mi-a zis de colegul lui de la munca care ma vazuse cu un negru in orash si asta coincidea cu un mesaj de pe fb intre mine si P in care stabileam sa ne vdm la 4 in centru la un cico.Eu nu ma gandeam decat ca: idiotule, nu m-am intalnit cu nici un negru, ala era marocanu.

Dar la starea in care se afla neamtzu, nu era cazu sa fac astfel de confesiuni.Mesajele i le-am aratat a doua zi dar abia ieri mi-a marturisit ca el mi-a verificat fb-u cand eram la toaleta.

Normal ca nu m-am simtit bine sa stiu ca mi s-a umblat in laptop si in contul meu de fb.Mi-a zis ca a fost jelos si nu stia ce sa creada pt ca odata i-am zis ca m-am vazut doar odata cu negru, apoi 10 min mai tarziu ii spun ca defapt l-am vazut de mai multe ori, dupa care in bucatarie imi aduc aminte ca ne-am intalnit accidental de 2 ori.

Bai adevaru e ca l-am mintit pt ca nu am vrut sa sape in kkt mai mult decat era cazu si chiar nu-mi pasa de acest negru.Nu stiu ce i-a venit cu el dar park asta a scos la lumina faptul ca sunt pasibila de flirt cu altul si ca sunt frustrata si nefericita.

In fine..certuri peste certuri, i-am zis ca nu e cazu sa-l creada pe colegul de la munca pt ca m-a confundat, ca nu m-am intalnit cu nici un black guy.Si marturiseam adevaru.Ceea ce n-am marturisit e ca m-am vazut cu marocanu.Avea vreun rost?Nu..

A devenit rece cu mine, nu a mai vrut sa ma atinga si i-am zis ca e gelos de pomana…ca il iubesc si ca nu l-am inselat cu nimeni.Ba daca e s-o iau logic, nu l-am inselat fizic cu nimeni dar nici flirturile cu altcineva nu prea sunt permise.

Pana la urma s-a linistit pt ca a simtit ca-l iubesc si tin la el (in ultimele 6 -7 zile a fost bolnav si am avut grija de el ca de un copilash, cu totu la botu calului,TOT, mancare medicamente, mangaieri, frectii cu diverse naturiste, ceaiuri nonstop, miere cu propolis, tot tacamu).

Dar mi-a zis de nenumarate ori ca simte ca innebuneste.El simte ca il iubesc ca am avut grija de el si ca am fost ok cu el in relatie dar dupa ce a vazut schimbul ala de replici in care i-am scris negrului “damn boy youre hot” si el mie ceva asemanator, a innebunit.Si dupa ce i-a mai zis si colegul de munca ca m-a vazut intalnindu-ma cu un negru prin centru la terasa, a luat-o razna complet.

Mie mi s-a rupt inima sa-l vad ca sufera in halu asta si el tot repeta ca uraste minciuna si ca de ce nu i-am zis din prima adevaru.Ca sa fiu fair.

Iar eu i-am zis ca  atunci cand imi cere sa fiu fair, ma astept NORMAL si LOGIC ca si el sa fie, dar ce a facut el cu cautatu in calculatoru meu nu e fair, indiferent de cat de orbit de gelozie era.Poate ca si eu as face la fel dar eu mi-as tine ciocu mic.El s-a apucat sa-mi spuna asta ieri dupa ce a simtit ca am epuizat povestea cu negru.

Adica replica aia gen: “ofera partenerului ce pretinzi de la acesta”.

M-a si jignit indirect in sensu ca mi-a zis ca eu sunt la terasa flirtand cu negru in timp ce the boring bf e la munca, adika el si ca acuma de plictiseala in relatie si frustrari ce fac?Flirtez cu barbati?Si se uita la mine ca la ultima tarfa.

Si i-am zis bai baiete nu-mi mai vorbi de sus si nu te uita la mine de park sunt ultima curva.Nu m-am intalnit cu nimeni punct.Da, i-am scris pe fb ca ce hot e pt ca da, imi place cum arata fizic.Si ce?Tot aici sunt, tot cu tine mi-o trag (numai cu tine), sunt implicata in relatie 100%.

Nu sunt genu sa mi-o pun cu doi in acelasi timp.Adica seara prietenu si a doua zi negru pe undeva prin orash.Chiar nu pot face asta.Si mai ales neamtului care a fost asa bleg cu mine.

In fine..acum s-au calmat apele din partea lui dar m-am racit eu usor.Mi se cam taie cheful cand vad ca sunt verificata.In definitiv nu cred ca el e sfant si nu i-o fi zis nici uneia ce bine arata de cand suntem impreuna.Asta e vrajeala..

Sunt asa de izolata aici ca nu-mi mai dau nici seama daca e normal sa faca atatea crize si sa fie rece si pe cale sa ma paraseasca din cauza negrului cu care nici nu m-am intalnit.

Dar ceva s-a stricat: si anume increderea.Ce il opreste sa ma mai verifice si pe viitor?ca stie ca l-am mintit odata si o pot face din nou.Iar eu nu pot fi cu cineva care ma verifica.

M-am apucat sa-i spun ce ma doare: faptul ca nu face nimic altceva decat se duce la munca si sta pe computeru ala sa joace jocuri video ore in sir.Faptul ca intre el si negru nu e nici o diferenta la capitolul “dating” pt ca ala m-a invitat direct acasa si l-am refuzat si neamtzu well..ne-am inceput relatia in camera de camin si acolo am continuat-o cateva luni.Cu exceptia rarelor dati cand mergeam la club cu amicii comuni (rarelor dati insemnand de 2 ori in cateva luni de zile) dar aia nu o poti numi dating.Dating e cand te invita undeva si plateste el.Dar in cazu nostru nu a fost asa….

Trebuia sa nu fi intrat in relatie serioasa cu el pt ca am simtit ca nu ma poate face fericita si am avut dreptate.

De cand sunt cu el mi s-au intamplat cateva lucruri care nu mi-au priit: ne-am mutat intr-o zona complet izolata, intr-un camin izolat mai precis o casa si nu mai avem contact cu nimeni sa stam de vorba.Inainte cand stateam singura, ieseam in vila si toata lumea era la masa.Aici sunt case separate pt fiecare student.Case in sensu ca o camera mica plus o chicineta amarata si baie.Dar decat nimic e bine si asa.De cand sunt cu el nu mai am prieteni parka.M-am certat recent cu tipele astea doua cu care ieseam nonstop inainte.De cand sunt cu el, un amic de-al meu nici nu se mai uita la mine.Nu e vina lui, el s-a purtat frumos de fiecare data cand m-am vazut cu ei si a venit si el dar nu stiu de ce se intampla toate astea.Sunt mai antisociala ca oricand

Dar m-am departat demult de ele.Vorbeam mai des pe mess si fb noi stand in acelasi orash.Well not quite.

De cand sunt cu el mereu am probleme cu banii, ma simt mai salbatica ca oricand, banii nu ajung niciodata, bai dar niciodata, asta in conditiile in care el munceste de ceva luni de zile ZILNIC iar eu cateva zile pe sapt.Nu cumparam decat cele necesare, platim cele necesare si tot nu avem bani.

De cand sunt cu el park simt ca nu evoluez.In fiecare zi se intampla acelasi lucru.Acelasi job imputit, bani lipsa, NICI O IESIRE CU AMICI, decat la plimbare, mersul la fitness care ma mai salveaza de la depresie si altceva pauza.

Cum de am ajuns in situatia asta?Si de fiecare data cand ramanem fara bani, mama mea imi trimite mereu.Adica ce e asta?Mie mi-ar fi rusine in locul lui sa accept asta ca asa zis barbat.Pe bune acuma…

De fiecare data cand ramanem fara bani si nu pot face eu rost si-l intreb ce naiba facem pt restu perioadei pana la salariu nu aud decat urmatoarea replica: “ill think of something”.

Ce pl replica e asta frate?Asta nu e replica de barbat..asta e replica de baiat care traieste de pe o zi pe alta.

Singurul lucru care ma opreste sa ma despart de el este ca stiu ca ma iubeste, stiu ca mi-e fidel, a platit de cateva luni incoace toate facturile casei sa ma pot concentra sa inchei toate examenele la masteru asta, adika mi-a demonstrat ca ma vrea in viata lui cu adevarat si e dispus sa depuna efort dar sincer daca nu eram eu cu bani, facturile erau platite dar nu aveam ce manca.Adica si eu am contribuit (cu ajutorul mamei dar sincer nu conteaza, am contribuit si gata) in relatia asta ca si el.Daca el e plekat toata ziua la munci, eu sunt ocupata sa pastrez casa ok si sa existe mancare pe masa.

Nimeni nu face bilant la sfarsit de luna la mancare decat eu.Eu tre sa planific de fiecare data ce si cum cu banii si etc.Si tot ajungem fara bani.

M-am saturat efectiv..si acuma kktu asta cu negru..ca numai la negru nu-mi sta mie capu acuma.Sunt asa de frustrata de nu mai pot.

Abia astept sa termin si cu teza finala la care lucrez acuma si sa ma gandesc in pana mea ce sa fac.Ca el inca merge pe ideea sa termin masteru si sa plekam in Germania.

Cum tii un barbat

“Sexul nu te ajută să cucereşti un bărbat, ci să cucereşti o oră cu un bărbat. În ora asta intră şi beţia dinainte, şi ţigara de după. Dacă la dezmăţul ăsta adaugi o farfurie de macaroane cu ficăţei, îţi prelungeşti iluzia cu încă o oră. Iar dacă îi faci şi masaj de rămas bun, l-ai închiriat pe 3 ceasuri. Numai că viaţa ta cere ceva mai mult, parcă… Nu ştiu. Există femei care ţin un bărbat răbdându-i orice. Există femei care ţin un bărbat gătindu-i orice. Există femei care ţin un bărbat pupându-i orice. … Ascultă comanda la mine: ţii un bărbat atunci când nu faci NIMIC ca să-l ţii. Atunci cînd o femeie e foarte greu abordabilă, câştigă. … Atunci când eşti un produs pe cale de dispariţie, prezinţi interes, toată lumea se aşază la coadă. Dacă eşti marfă de raft, te pipăie toţi, dar nu te vrea nici unul.”

 

Superbe cuvintele.Nici ca puteau fi alese mai bine.Nu-mi apartin, am “furat” statusul de undeva, mi-a placut la nebunie. L-am descoperit acu 5 min (acu fiind ora 2.05 am hehe si inca inecandu-ma in net ca sa uit de faptul ca nu mai am prietene)

Viata mea sociala e egala cu 0

Da..nu mai am viata sociala deloc.Traiesc ca o salbatica.Ma duc la munca, ma duc la scoala la indrumator sa discut despre teza, ma duc la fitness si altceva, ma duc sa cumpar mancare.

Astea sunt toate activitatile mele.

Aveam o prietena pe care o consideram f buna dar incepuse s-o ia razna lately si sa ma jigneasca aiurea si m-am hotarat sa ma departez de tot.

Aveam o alta prietena cu care ma aveam f bine si tocma m-am trezit cu un mesaj plin de jigniri de la ea pt faptul ca nu i-am raspuns la 2 telefoane si i-am dat doar sms.Ba ca sunt egoista ba ca sunt nepasatoare ba ca sunt rasfatata…fix vorbele primei prietene.

Nu inteleg ce se intampla cu lumea..se prosteste pe zi ce trece.

Imi pare rau sa scriu asta dar nu am nici un prieten adevarat decat pe mine, pe mama si pe iubitul meu.Dar cu iubitul meu nu pot discuta chiar orice indiferent cat se sustine ideea ca ar trebui sa se discute orice.Nu am decat cunostinte cu care ma salut pe net sau cu care mai vb la telefon din an in paste si atata.

Nu am nici un prieten adevarat ca sa fie normal la cap.

Chiar nu pot realiza ce se intampla.E clar ca cu o fata eu am o prietenie normala daca imi arata respect.Dar daca nu ma respecta si ma si jigneste pe deasupra, atunci care mai e rostu?

Ma declar moarta din punct de vedere social.Mai e un puls care abia se simte.

Ma simt singura cu toate ca am iubit.Alta data viata mea sociala era bogata.E trist ce se intampla dar o sa-mi vad de drumul meu.Poate ca am gresit si eu de multe ori dar desi se spune despre leoaice ca sunt mandre si orgolioase, tin sa anunt ca sunt in prima zi de leu si sunt blegutza si ma supar repede dar imi si trece repede (e posibil sa fie ceva din rac?).Iar daca gresesc, se intampla, sunt om, dar nu jignesc hodoronc tronc, nu ma razbun, nu am obiceiul asta si da, stiu sa-mi cer scuze, iertare.

In ce lume traiesc…pe zi ce trece park totul devine mai trist..

Vestul cu penisuri mici si fetze palide

http://www.youtube.com/watch?v=dN_Zj5LZ37o&feature=relmfu

Danemarca…aerul ei “ma cucereste” intr-un mod depresiv, trist, nici macar artistic. Ma lasa rece si totusi impresionata.

Cum de poate exista asa ceva ma intreb?

Oameni atat de izolati de tot ceea ce inseamna viata, fete atat de frumoase cand sunt tinere si atat de imbatranite cand trec de 30 ani.

Merg pe strada prin Arhus.Imediat imi vine un articol in minte sa-l scriu dar imi aduc aminte ca n-am laptopu cu mine.M-as opri la o cafetarie, as bea o ciocolata calda, mi-as aprinde laptopul si as incepe sa scriu.Despre oamenii de pe strada, despre magazine, despre vreme, despre cladiri, despre tot ce inseamna acest orash.

Aud de la mai toti amicii mei ca doctorii de aici sunt infecti.Se duc cu probleme oaresce importante si tot ce aud este “dont worry,it will pass, it’s something normal bla bla” sau “drink a coke” sau “wash with sope”.Cazurile nu sunt tocmai de drink a coke si wash with sope.De ex o prietena de-a mea are o infectie groaznica la unghia de la degetul  mare de la picior..daca mai sta mult asa se va trezi fara deget.Dar doctorul ii spune sa se spele cu sapun.Adica cat de idioti sunt?

Alta gagica e gravida si nu stiu ce dureri prezinta.”Drink a coke” spune doctorul..

Are u fucking serious?fuck u and all the unprofesionals here..u think just coz we are foreigners meaning romanians we gonna bare all your shit?

We come here, study,clean your fucking restaurants and u treat us this way?No fucking way.

Which reminds..acum multa vreme am fost data afara din spital la 2 noaptea cand am ajuns cu ambulanta.Pt ca nimeni nu ma baga in seama am sunat ambulanta..nu mancam nimic, aveam temperatura 39, tremuram de frig, stateam toata ziua sub plapuma in ajung de Craciun.

La spital mi s-a spus ca nu am dreptul sa sun la ambulanta in astfel de cazuri.Le explic ca programarea la doctorul de familie am incercat s-o fac dar mi s-a raspuns ca peste cateva zile.Eu vreau ACUM tratament.Adica cum e posibil asa ceva?Imi spun ca sunatu la ambulanta e in cazuri extreme cand persoana face un infarct etc.Domle, le zic eu, sunt studenta, locuiesc singura aici, daca fac infarct cum plm sa va sun?Sunteti prosti?

Deci concluzia: sistemul medical lasa extrem de mult de dorit iar pe deasupra consultatiile la clinicile private sunt la preturi astronomice.Nu suntem bagati in seama.Lumea nu cunoaste cuvantul “mila” aici sau “prevenire”.Ori sunt prosti ori nu-i intereseaza ori amandoua.

Bisericile..daca vreau sa intru intr-una nu am cum.Tre sa ma duc dimineata.Mi s-a intamplat sa mi se inchida usa in nas pt ca am vrut sa intru si era slujba.Orice slujba ar fi, ce inseamna asta?Sa ti se inchida usa in nas?Sunt oameni ce-L servesc pe Dumnezeu cica.Unde e buna purtare, cinstirea bunului, primirea oamenilor care vin sa se roage in biserica nu sa faca scamatorii la altar.

M-a scarbit si asta.

Merg pe strada si vad atatia handicapati.Doamne Dumnezeul meu, in viata mea nu am vazut atata lume handicapata la propriu.Oameni care abia vorbesc, au dereglari imense, corpul nu le arata normal si sunt in carucioare pe strada.Merg alaturi de masini in carucioare cu motorase nu stiu cum masa sunt.

Cand ma uit la ei ma apuca mila.Au fost loviti rau de tot.E de la vreme, e de la stilul de viata,femeile beau si fumeaza in PROSTIE oameni buni, sunt frustrate pt ca barbatii lor nordici sunt niste “gay” de toata frumusetea.Ele duc greul si tot ei se vaita.Nu vorbesc numai din aud ci si din ce vad.Toti cu freze anapoda, pantaloni mulati ca la gagici, ridicati mult deasupra gleznei, sosete colorate curcubeu si niste pantofi cu 3 nr mai mari care par uzati rau de tot.Privire rece, nu exprima nimic.Nu se uita nici in stanga nici in dreapta.Asteapta sa fie ei abordati.

Nu ca sunt eu femeia fatala dar la 28 ani arat bine.Sunt inalta, sportiva, par lung, prezenta placuta, super de gasca si cand ma uit la increzutii astia frustrati imi vine sa-i apuc de nas si sa ii trag in jos.Puneti mana si munciti nesimtitilor, pt femeile voastre care au ajuns aaproape barbati.

Futeti-le bine, puneti bani pe masa si ce e mai important, iubiti-le in pana mea.Femeia fara iubire e ca o floare fara apa: seaca, ofilita, pe moarte,

Nimic din lumea materiala nu poate satisface omul complet.Mereu va fi in cautare de implinire spirituala, respectiv iubire.Iubirea lucrul cel mai sfant si de pret de pe planeta asta.Iubirea e singura care ne mai poate salva.

Mda..si merg pe strada..ma uit in stanga si-n dreapta..fetze sterpe, barbati gay, femei tinere frumoase (toate pana in 30 ani ca cele trecute de 30 ani au tenul atat de groaznic).

Unde stau eu e izolare completa.Nu socializez cu nimeni ca n-am cu cine.As da orice sa mai socializez cu cineva unde locuiesc dar nu am cu cine.Toti stau in casa sau nu stiu ce mortii masii fac dar niciodata nu-i vad afara ma jur.Pana si cand e soare nu-i vad.Abia daca vad doi trei rataciti prin curtile lor cu iarba super taiata, citind carti.Doamneeeee..nu e viata in orashul asta.

Simt cum palesc aici, cum imi paleste pofta de viata, cum ma salbaticesc, desi incerc sa socializez in orash cu cine pot.

Parca e apocalipsa aici.Si defapt daca stau bine sa ma gandesc, am visat numai sfarsitul lumii aici.

http://www.youtube.com/watch?v=Q4wb11w0ZHQ

Dupa aceasta perioada trebuie sa vina si ceva frumos.

Si neamtul meu se aseamana cu ei. Il iubesc dar nu-i de-al meu.Am iesit in orash duminica, era nu stiu ce festival.Aiurea..odata ajunsi in centrul ala atat de mic si de uzat in plimbari de mine, nu era nimic deosebit.Niste constructii facute rapid ca niste schele, din lemn si fier, ca sa se urce oamenii pe ele sa vada mai de la inaltime (inaltime meaning 3-4 metri maxim fata de sol) ce e primprejur.M-a deprimat in ultimul hal peisajul.

J ma intreba ce  e cu mine, ca sunt suparata?Nu..ii raspundeam eu..el se simtea in elementul lui, eu muream de plictiseala.

Peste tot aceleasi baruri scumpe, aceleasi kkturi scumpe de baut, NIMIC DEOSEBIT, nici macar placerea de a fuma inauntru.

Prietena mea e trista.Se simte singura aici ca si mine de altfel dar eu nu sunt chiar singura.Incerc s-o incurajez, vorbim de viata, de tara asta, de alte tari de Romania si ajungem la concluzia ca avem o tara superbaaaaaaaaaaaaa, peisaje mirifice, sa-mi fie rusine ca nu am apucat s-o vizitez pe toata.

http://www.youtube.com/watch?v=Q4wb11w0ZHQ

Ei nu or sa aibe niciodata peisajele pe care le avem noi.Mandriti-va dragi romani ca aveti o frumusete de tara si nu va mai bateti joc de ea.

Kakatii astia isi taie iarba zilnic aici, matura peste tot si tot arata plictisitor totul si noi cu atatea peisaje salbatice superbe ne lasam condusi de straini.

Unde e spiritul de alta data de roman adevarat?Suntem cu mult inteligenti peste ei, suntem si muncitori DA, dar ne-am invatat sa fim lenesi, sa aruncam vina pe vecinu si sa ne vaitam ce greu o ducem inloc sa luptam alaturi unii de altii pt o viata si un popor mai bun.

Ma kak pe vest, vestul atat de desfranat si fake.Vestul atat de sistematizat si totusi atat de robotizat.Vestul atat de palid si infertil, cu salarii mari dar si cheltuieli pe masura.Vestul cu penisuri mici, fetze palide, “egalitatea p$lii”, lipsa totala de viata, vestul frustrat si atat de neconventional pe plan sentimental, vestul atat de gay si cu copii adoptati.

Nu voi accepta niciodata famiile de gay si dar e treaba lor ce fac dar cu atat mai mult nu voi accepta ideea de adoptie a copiilor in familiile de gay.E cat se poate de anormal Doamne.Si totusi ca sa vezi cata prostie, si-n astfel de cupluri mereu e o parte feminina si una masculina.

E exact ce-a lasat Dumnezeu pe pamant, femeia si barbatul.Sa se iubeasca, sa se uneasca, sa faca familie, sa creasca copii si sa transmita mai departe prin copii invataturile lor.

Mi-e sila de nordici, nu ma intereseaza ce e nici la finlandezi, nici la suedezi si nici la islandezi.Ma kak pe ei direct.

Nu ma mai intereseaza nimic decat sa-mi finalizez teza de masterat si sa pun mana pe-un job bun si sper din tot sufletul ca va fi in……………Romania!!!!!!!!!!!!!!!

 

Niciodata nu vom fi ca ei si ei niciodata nu or sa fie ca noi.