Archive from May, 2013

Midnight in Paris

Ahhhhhhhh………….:X:X:X:X:XX:X::X

http://www.youtube.com/watch?v=RjNLz0i9r8k&list=PL5H1C9fcF0uHVIV5BSQ5no5hAVsNPvXLr

Cateodata filmul bate viata! Stau in acest ap plictisitor, fara aroma in centrul celui de-al doilea orash ca marime din Danemarca si ascult old jazz, inspirata din Midnight in Paris.

Tocma am facut o mica pauza. M-a sunat Mr. BMW. E ora 2 noaptea. M-a sunat pt ca ieri noapte I-am dat un sms pe la 1.30 cred. Sms-ul suna ceva de genu:

“Niciodata n-am putut intelege de ce preferi sa traiesti viata pe care o traiesti si nu vrei sa ai o familie, sa fii iubit si sa iubesti, sa ai copii si seara cand te duci la culcare sa pui capul linistit pe perna. Inteleg ca vrei sa faci afaceri si sa traiesti pe muchie de cutit (si la propriu si la figurat) dar la sfarsitul zilei cand te duci in camera ta solo sau cu vreo pitipoanca si-ti aprinzi o tigara si bei un pahar de coniac, nu te simti singur? Esti mult peste toata gloata aia de barbati pe care ii numesti prieteni. Pacat ca nu ti-ai dorit mai multe de la viata asta…adica si altceva inafara de masini tari, calatorii pe tot globul, femei frumoase si goale (in interior) si prosti de ars”

Replica nu a incetat sa apara la telefonul din noaptea asta: ” Am fost indragostita de tine dar am lasat-o balta ca am vazut ca nu esti disponibil. Nu esti disponibil domle”. “Da, stii cand o sa fiu disponibil?” Deja stiam ce o sa raspunda. “Cand o sa mor”-aud replica in telefon si oftez ca si cand as fi trecut deja demult prin toate aceste “replici”.

Viata poate avea cateodata un gust foarte amar.

Dupa ce termin aceasta scoala, vreau sa-mi ating urmatorul tel. Acela de a avea bani. Multi. Multi insemnand peste traiul normal de decenta. Undeva intre decenta si limita nesimtirii. Si cum consider (ca o veterana a crezului comunist “meseria e bratara de aur”) ca numai prin munca trebuie sa obtii aceste merite financiare, asta si intentionez sa fac. Sa muncesc insa nu robotic. Intentionez sa muncesc pentru mine in primul rand pentru ca mai apoi sa muncesc numai pentru mine. Si poate mai incolo pentru mine si vreun urmas.

Desi chestia cu urmasul inca ma lasa rece. Insa in unele zile ma apuca siropeala si ma gandesc: toata lumea si-a tras un plod doi. Eu de ce sa nu-mi trag? Apoi imi revin la starea mea normala si visez la scene ce ma au ca actrita principala. Eu si restul lumii.

EU SI RESTUL LUMII!

Ce sa fac?

http://www.youtube.com/watch?v=HG7I4oniOyA

 

De ce e asa greu sa iei unele decizii in viata? De ce trebuie sa ma gandesc ca, orice as alege, tot pierd ceva? Si atunci mai bine aman decizia, gandindu-ma ca pana la urma viata o sa ia decizia pt mine.

 

http://www.youtube.com/watch?v=Wln6NX0V4AQ

 

Cu cat fug mai tare de o decizie, cu atat mi se pare mai greu de luat. Cu atat se acumuleaza mai multa frica in mine…

Inca nu sunt sigura 100% ca vreau sa fiu singura, inca nu sunt sigura 100% ca vreau sa fiu cu el, inca nu sunt sigura de ce vreau sa fac mai departe dupa absolvirea acestui master. Si tocma pentru ca sunt asa de confuza si nu reusesc sa-mi dau seama ce vreau cu adevarat, se pare ca nu obtin nimic.

 

Numai cand ai o imagine clara asupra a ceea ce-ti doresti cu adevarat si fara indoiala in viata, numai atunci vei obtine ce vrei.

Poate ca in acesti aproape 4 ani de stat in Dk mi-am pierdut identitatea, poate ca m-am pierdut poate ca trebuie sa ma regasesc, poate ca sunt inca in Ro undeva ascunsa, poate ca tre sa ma intorc acolo si sa stau de vorba cu mine si sa ma intreb ce dracu vreau defapt.

Sau poate ca m-am schimbat pur si simplu si nu mai sunt cum eram.

Dar cum e posibil ca in 4 ani sa te schimbi?Eu nu cred in schimbare si n-am crezut niciodata desi mereu am incercat sa-mi schimb partenerii..pe ei personal si intre ei. Cand am esuat cu unu, fuguta la altu sa nu stam singurica prea mult. Cand s-a terminat si cu ala, atunci am facut o pauza si iar altu.

Nu pentru ca am cautat eu, ei toti au aparut de unde au aparut iar eu am spus da sau nu.

http://www.youtube.com/watch?v=yqyIaNWP0T0