Browsing "BMW Z4, BMW M4, BMW Z4 M"

Sunt in Bucuresti si astept sa decida viata pt mine

Astept, deloc nerabdatoare, raspunsuri la aplicatiile mele facute catre 2 firme din Berlin si catre 2 firme din Bucuresti.

Procesul de recrutare e inca in desfasurare.

Firmele din Berlin sunt pline cu baieti frumosi. Deja am ochit 2.

Astept machiata si imbracata frumos pe un fost coleg de universitate sa vina sa ma ia de acasa sa iesim prin orash la un suc.

Nush cum fac dar trec anii si eu continui sa ma vad cu omu asta, odata maxim de 2 ori pe an. Nu pt ca il caut eu ci pt ca ma cauta el.

In aceasta perioada sunt cautata si de Mister BMW, caruia nu i-am mai raspuns la telefon.

Iar iranianul m-am convins…nu o sa renunte la mine definitiv ever. Mi-a zis ca daca raman in tara, o sa vina aici sa ma viziteze si sa vada cum e Ro.

Sunt sigura peste 100% ca ar face-o pentru ca il simt cat de disperat e.

Numai eu nu mai sunt disperata dupa absolut nimic…Ce trist e sa nu fii disperata dupa nimic…

Mister BMW

Dupa ani de zile de cand ne-am cunoscut prima oara in Bucuresti, tarziu in noapte, facand o mini cursa pe Magheru, eu cu Kia mea oparita si el cu BMW-ul lui breaz in paralel cu mine, primesc iata o invitatie la vila lui din Germania, undeva in sud, mai jos de Frankfurt.

Te invit pe la mine, vreau sa ne vedem sa discutam afaceri.

O vrajeala cat se poate de maxima. Dar vreau sa ma duc. Cateva zile macar. Cu el n-o sa am parte de sex dar o sa am parte de discutii incitante, excitante si o gramada de ras. Stiu ca leul cu sagetatorul se pupa rau intr-o relatie de prietenie. N-am decat sa-i trag o minciuna neamtului…

Tomorrow inapoi la daneji

Mda….am bocit in seara asta vreo juma de ora incontinuu.

Dupa ce am petrecut o ora la terasa pe Lipscani cu o buna prietena de-a mea din Dk, barfind absolut orice creatura care intra in raza noastra vizuala, m-am carat cu pictorul la un restaurant super de la el din zona. Ceva rasfat cu file de curcan, nush ce muguri de pin si fenicul..yummmyyy, serviciu impecabil, complimente bucatarului, iar compania, fara comparatie, una exceptionala, un barbat ce mi-a trezit interesul insa el considera cateodata opusul.. La masa alaturata discutii ultra romanesti despre conditiile de viata aici si pe alte meleaguri.

M-am simtit exceptional si totusi melancolica. Nu stiu daca s-a observat. M-am tinut tare pana acasa sa nu dau in bocit ca o lesinatura.

Sunt trista c-o las pe mama singura, trista ca parasesc Bucurestiul asta super hot (am lesinat de caldura), trista ca sunt iar pe drumuri. Trista ca nu mai pot vorbi cu pictorul despre arta, despre Romania, despre vremurile ce le traim, despre absolut tot ce am vorbit cu el. Trista ca mister BMW are diabet. Da…ce mult s-au schimbat treburile…M-am intalnit cu el si mi-a picat fatza cum arata..cu 30 kile mai slab si complet schimbat. Ii doresc tot binele din lume.

Insa ma voi intoarce, promit solemn. Intr-o buna zi o sa revin definitiv. Ca va fi peste 3-4 luni sau peste juma de an sau peste 2 ani, asta nu stiu. But now i simply cant. Trebuie sa ma pun la punct cu viata profesionala cumva.

Maine pe vremea asta sunt in Aarhus, punand tara la cale.

Hai noroc, traiasca romanii si tara asta atat de frumoasa!

Aaaa si MUIE TOKESSSSSSSSSSS! Vedeateas spanzurat de boase cu drapelul romanesc, in Piata Constitutiei!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Die biatch, iti doresc sa ajungi acolo unde meriti! MUEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE

Am vazut o fata..

http://www.youtube.com/watch?v=yc4cwbt3X-A

Ieri pe la 9.15 seara ma fataiam cu neamtzu prin centru.Trebuia sa mergem impreuna sa ridic bagaj din Ro.Avusesem o zi cam obositoare amandoi dar eu ma simteam obosita peste masura.Si plictisita de atatea figuri seci pe strada.

Auzisem amandoi muzica pe undeva prin ccentru asa ca ne-am hotarat sa mergem sa vedem despre ce e vorba.Urma sa stam putin acolo dupa care sa mergem sa ridicam bagaju.

Cand am ajuns acolo, lume intinsa pe iarba, nu f multa, totu static, muzica undeva in fundal, era un band live dar era in interiorul unei curti improvizate din diverse garduri si scena era undeva in centrul curtii cred.Oamenii care erau intinsi pe iarba nu aveau acces vizual la concert dar stateau sa enjoy the music si sa se relaxeze.Eu ma mesagiuiam cu o gagica de-a mea.

Plictisita, am aruncat o privire in jur.Muzica nu ma atragea.Era prea slow, lumea prea lesinata nu stiu.El mi-a propus sa mergem exact langa scena.I-am zis pt ce?Mai bine stam aici pe iarba si ne relaxam putin…adika muzica nu e cine stie ce iar langa scena nu stiu ce am putea face..eventual sa ne holbam la band.

Eram obosita, nu aveam chef de nimic.In fine..s-a ofticat si a zis nevermind lets go to take the bagage…i-am zis dont be so angry go and check if u want and ill wait for u here..im too damn tired to go near that fuckin scene.

Whatever…am plekat amandoi spre locatia unde vine mult asteptatul autocar de Ro cu bagaje de la parinti.M-am simtit mai trista ca oricand.Deja avusesem o ciondaneala pe un subiect de kkt ca se enervase el aiurea.NU AM STARE PT ASA CEVA.E mijto cand suntem mai multi..nici macar nu puteam lua ceva de baut ca stam prost cu banii si vrem sa ii tinem pt altele.

Ce frustrare pt mine!!!!!Sa nu putem nici sa luam un cico amarat la o masa!!!!!!!!!1

Cand am ajuns la nivelul asta?De ce?Cu ce gresesc eu de tre sa inghit frustrarile astea zilnice una dupa alta?

Cand am scapat totul de sub control si am hotarat sa devin fata cuminte cu relatie serioasa cu acest baiat?Si mai ales, cand am inceput sa accept aceste frustrari ca parte din viata mea zilnica cotidiana, sperand ca foarte curand, dupa ce ne vom muta in Germania si ne vom gasi joburi bune, ne vom permite in sfarsit un suc amarat la o terasa?Ce dracu e porcaria asta?

Mergeam paralel cu el la juma de metru distanta, pe ganduri, vorbind cu mine insami, pun pariu cu o figura f trista si annoying pt cei din jur but i couldnt give the slightest fuck about anybody.All i wanted was to get the fuck away from there.

Deodata trecem pe langa un restaurant.Un restaurant frumos, elegant dar gol.Numai o singura masa era ocupata de un cuplu.O fata tanara cam de varsta mea si un barbat cred cu vreo 10 ani mai in varsta sau poate chiar 15 dar nu-si arata anii deloc. El imbracat la 4 ace, tinea un pahar de coniac in mana si explica ceva fetei.Ea il privea intens in ochi cu un zambet larg pe buze.Parea fericita.Avea parul lung carliontat, buze carnoase, ochi caprui machiati superb si parea complet absorbita de acel barbat si conversatia lor.Ma tot holbam in geam la ei si ma gandeam ce mi-as dori sa fiu eu in locul fetei aleia.

Pentru un moment m-am apropiat de geam mai mult in timp ce mergeam si am avut un sentiment tare ciudat.Fata aia..figura ei..de unde o cunosc?Seamana atat de mult cu…MINE.Da…eu eram…acum o mie de ani in timp ce serveam cina cu Mister BMW intr-un restaurant din Bucuresti.

Pret de cateva secunde in timp ce mergeam, am retrait o amintire dar nu stiu cum sa spun…ca si cand nu eu as fi fost eu, eu eram alta fata ce analiza acest moment din viata mea.

Cel mai trist a fost ca mi s-au umezit ochii. Nu pt Mister BMW, ci pt faptul ca eram chiar fericita in acea amintire.Si nu-mi pasa de nimic, el oricum nu era interesat de mai mult decat de aceste iesiri si o atmosfera deosebita cu mine dar nu ma interesa pt ca stiam ca dupa ce termin cina am optiunea de a ma urca la volanul masinii mele si de a merge acasa sperand sa-mi intalnesc marea dragoste intr-o buna zi.

Defapt asta era momentul meu de fericire: cand plekam asa entuziasmata si happy de la masa,conducand pe Magheru si visand la un barbat care intr-o buna zi ma va face fericita complet.Dar nu exista asa ceva.Fericirea vine din interior.Din interiorul meu.Numai eu ma pot face fericita si nimeni altcineva.Numai eu imi pot crea contexte si pot “munci” pt a favoriza anumite imprejurari si a fi pur si simplu fericita.Nu pt ca mi-am gasit dragostea, nu pt ca inca o caut, nu pt ca fac sex cu vreun barbat superb, nu pt ca am fost invitata la cina ci pt ca viata e minunata,o sumedenie de momente extraordinare pe care nu le voi uita niciodata.

Dar ce folos sa vorbesc de toate astea?

“Buna..sunt D. Am 28 ani, sunt la finele unui master in Dk si muncesc un job de student la un restaurant sa ma pot intretine.De aproape 1 an de zile sunt cuplata cu un neamtz de aceeasi varsta.E un baiat copilaros, naiv, foarte sufletist, visator, f comod care ma iubeste.E acel baiat pe care mi l-am dorit atata sa ma tina in brate si sa ma alinte,sa-mi spuna cat de frumoasa sunt si cat de mult ma iubeste.Dar in visul acesta de dragoste am uitat ca mai vreau si altele de la un barbat iar la el nu reusesc sa gasesc “altele”.

Nu vad ambitie, nu vad determinare, nu vad tenacitate, nu vad securitate financiara, vad cam multa imprastiere cateodata si diferente cam mari de manifestare intre mine si el cu privire la lucruri importante.Pe alocuri ma uimeste cu accese de prostie.Nu stiu daca le face dinadins sau ma testeaza sau pur si simplu de lene pt ca s-a obisnuit sa-i dau sfaturi mereu.

La sfarsitul fiecarei zile ne aruncam unul in bratele celuilalt si adormim.Eu cu toate frustrarile mele si el cu ale lui (nu stiu ce anume).Inca sunt cu el, inca sper, inca am incredere ca totul va decurge mai bine.Dar adevarul este ca am nevoie de o schimbare.Mi-e frika sa termin aceasta relatie pe motiv ca nu am ce-i reprosa si pt ca ma gandesc ca nu voi mai intalni un altul ca el,poate voi intalni un altul care sa aibe mai mult din “altele” mentionate mai devreme si mai putin din ce are neamtzu si inca nu sunt pregatita pt asta.

Oare il iubesc sau pur si simplu m-am obisnuit cu a fi tinuta in brate de el si alintata si pupata mereu?Si una si alta..Si atunci ce sa fac?”

Asta este povestea mea pe scurt..

Which reminds me…am avut noaptea trecuta un vis…am visat ca l-am parasit dar nu i-am spus-o..i-am spus doar ca plec..si m-am mutat in Londra.

Haha…what a life!

Iranianul

 

Dupa atata timp..din 2009 septembrie cand ne-am cunoscut, inca suntem prieteni. Inca ma sprijina cu tot. Inca imi da bani, inca imi incarca cartela de telefon, inca ma suna sa ma intrebe ce fac, inca se intereseaza de joburi pt mine.Inca mai tine la mine, ba chiar cu o intensitate mai mare decat inainte. Stie cam ce s-a petrecut in viata mea de-a lungul timpului. Cu ce barbati am mai fost sau n-am mai fost. El are o prietena logodnica cred. Inca nu e insurat dar nici mult nu mai are. Si inca continua sa fie atras de mine ingrozitor de rau.

Azi a venit la mine cu ditamai lada plina cu mancare in brate. L-am servit cu un ceai ca de obicei si am stat de vorba. I-am povestit despre mine, am stat de vorba de noi doi. Nu poate renunta la mine si nu stie de ce. Spune ca se gandeste tot timpul la mine dar programul nu-i permite sa ma mai viziteze asa des. Il vad,il simt ca nu ma minte. Arata groaznic, obosit rau, nu mai simt nici un miros de parfum la el. Mainile ii sunt muncite de la atata carat de marfa. De cand are afacerea proprie aici (propriul magazin) e dezastru pt el. Program de la 8 dimineata la 4 sau 5 seara, sau 6 parka, apoi pauza o ora doua si intoarcere si inchidere la 10. Spune ca nu are timp de nimic si munceste ca disperatul. Si nici nu-i iese profit pt ca taxele sunt extrem de mari pt el.E terminat.Prietena lui sta cu cracii in sus si nu face nimic toata ziua decat se duce la cursuri de daneza. Fratele lui munceste la magazin.

In viata mea nu l-am mai vazut asa de obosit si acaparat de treburi si asa de innebunit dupa mine. S-a pus in genunchi in fatza mea. Ma doreste maxim. Stie ca am prieten. Mi-a mangaiat corpul prin haine spunandu-mi ca sunt frumoasa si ii place fiecare particica a trupului meu. Efectiv statea in genunchi si ma mangaia si imi zicea toate astea cu ochii inchisi. Nu poate renunta la mine.

Eu, in timp ce el facea asta ma gandeam, ce ironie, cat de indragostita am fost eu de el acum un an, eram in stare sa fac multe pt el. Dar degeaba ca mi-a intors spatele. Acuma roata s-a intors. Ma vrea rau de tot. Imi spune ca cu prietena lui nu mai face dragoste deloc si ca ma doreste enorm. Ca e innebunit dupa fundul meu, dupa sanii mei, dupa mine. Ca simte ceva extraordinar pt mine si nu poate renunta. In acelasi timp imi spune ca simte ca eu nu mai am sentimente pt el. Si asa si e. Il consider un bun prieten si atata.

A vrut sa ne culcam. L-am refuzat. M-a intrebat de  ce. I-am zis ca stie f bine ca am prieten. Si el a zis si ce daca?I-am zis ca nu pot sa fac asta, azi sa mi-o trag cu pustiu maine cu el. Ma face sa ma simt cheap toata treaba. Adica ce e asta?A zis ca nu intelege. Eu i-am zis mai tu ai deja o viata personala. Ai o iubita. Eu ce vrei sa fac?Am si eu  un prieten.Treburile nu merg pe roze cu el dar nu ma pot culca si cu tine si cu el. Macar sa termin relatia cu el sa stiu o treaba. Deocamdata merge asa si asa.El a pus o fatza trista. Adica cu alte cuvinte el care are iubita vrea sa se culce cu mine si eu care am prieten de 2 luni nu vreau sa ma culc cu el?

Pur si simplu nu pot s-o fac. Nu pot.Deci nu pot..orice ar face la ora asta eu nu pot face asta. Candva am fost disperata dupa el. Acuma nu mai sunt. Acuma nu sunt disperata dupa nimeni. Recunosc ca nici de pusti nu am fost asa indragostita ca de iranian. Si asta datorita comportamentului lui ironic care m-a facut sa ma inchid si sa nu-mi arat sentimentele, sa nu ma pot bucura la maxim asa cum stiu eu si cum simt eu.Si poate a fost mai bine asa…

Am discutat de pusti.I-am zis ca forget it.Ce ma intreaba iranianul?Cica D, pustiul asta a facut ceva pt tine de cand sunteti impreuna?A incercat sa te ajute cu job ceva?Sa caute un anunt amarat sa ti-l arate sa aplici si tu?Doar iti stie situatia.Eu cu capul in pamant rusinata si brusc realizand ce zice, i-am raspuns ca nu. Nu a facut nimic pe partea asta.I-am cerut eu odata sa vb cu sefa lui daca are si pt mine niste ore de cleaning.A ramas ca vb dupa care intr-o buna zi am aflat ca a declansat el din greseala nush ce alarma la nush ce cladire si sefa i-a dat avertisment punandu-i in pericol orele care le are de cleaning. Cand l-am intrebat mai tarziu daca a vb cu ea de mine, mi-a zis faza care oricum o auzisem prin bucatarie pe la el cand ii povestea lu alalalt si i-am zis hai lasa,no pb, nu vreau sa ai pb din cauza mea. Si cam atata. Nu a incercat sa ma ajute niciodata cu nimic din propria initiativa. Stai sa-mi aduc aminte..ah da..faza cu bagajele la autocar..normal..nu avea de unde sti dar i-am zis si a venit sa ma ajute..am fost bolnava a avut grija de mine.Hai sa nu fiu nesimtita. Insa iranianu mi-a pus o intrebare asa care m-a pus in cumpana. Dupa care i-am zis ca suntem de 2 luni impreuna. Are 21 ani, are un program groaznic, dimineata scoala apoi munca pana pe la 1-2 noaptea cateodata chiar 3.Vine extenuat acasa. Iranianu se uita tacut la mine si deodata zice: ok forget it. But..when someone has a gf, i dont know..forget it. Deci m-a pus pe ganduri ce sa mai..

Ce chestie.. sa-l vad pe iranian la picioarele mele in genunchi..dar nu de tot. Inca e cu aia. Sincer nu vreau sa-i cauzez pb in relatia cu aia. Defapt nici nu ma intereseaza. Ideea e ca ma tot freca la icre ca el daca nu era aia, era cu mine acuma,mutati etc. I-am zis ca nu e chiar asa. Adica ma duce pe mine cu vrajeala?Daca ar vrea cu adevarat sa se desparta de femeia aia care nu-l face fericit, ar face-o.Nu-l obliga nimeni sa stea cu ea. Ce dracu..suntem in Danemarca..nu in Iran. Asa ca sa ma lase cu vrajelile.Daca vroia cu adevarat sa fie cu mine, o facea.In fine..ma uitam la el cum statea in genunchi in fatza mea…si ma gandeam ca e barbatul care a fost cel mai mult timp alaturi de mine de cand m-am despartit de fostu.

Si cu toate astea, am incredere in el. Da..stiu ca nu mi-ar face niciodata rau! Si stiu ca m-ar sprijini cu multe.I-am spus ca nu vreau sa-l pierd niciodata. M-a intrebat de ce.I-am zis ca nu stiu, ca nu vreau sa-l pierd ever.Explicatia e urmatoarea: pt ca e un barbat deosebit, pt ca ma place si ma accepta asa cum sunt, pentru ca isi deschide inima in fatza mea, pentru ca ma simt bine cu el si ma pot deschide in fatza lui, pt ca e langa mine cand am nevoie. pentru ca e un barbat cu suflet mare, pentru ca e un barbat darnic si deloc zgarcit, pt ca face ceea ce face si pentru ca inca ma cauta dupa atata timp.

Da, nu mai am aceleasi sentimente pt el dar asta nu inseamna ca nu am deloc sentimente pt el. Nu as putea sa-l mint cu ceva sau sa ma ascund cu ceva fatza de el. D-aia i-am si recunoscut pana la urma ca am prieten. Adica ma simte, ce rost are s-o dau in diverse?Ar fi aiurea. Am tot dreptul sa fiu cuplata cu cine vreau atata timp cat intre mine si el nu e o relatie cu adevarat serioasa gen EL NU ARE ALTA FEMEIE.

Mda..mister bmw a fost un rahat,m-am vazut cu el din an in paste cate vreo luna doua, D am stat cu el 4 luni parka, cu negru am lalait-o vreo 3-4 luni puse cap coada pe de-a intregu plus alte 8 luni lalaite pe net, ups, vorbeam de lup si ia uite lupu cum apare pe mess, asam, cu pustiu abia ce am inceput si nici nu cred c-o sa dureze mult la cum mi se prezinta. Cine dracu a mai fost?Ah F, cu ala tot asa cateva luni superbe si cam atata..fiecare barbat nu a stat mai mult de cateva luni langa mine.Toti si-au luat zborul. Unuia i-am dat eu un spitz un fund, altu mi-a zis clar ca nu e decat o relatie frumoasa de prietenie si sex si etc si l-am dat naibii, negru m-a vrut serios si continua serios daca nu-i spuneam ca sunt cuplata cu pustiu. Si uite asa e viata…

Toti m-au gustat, nici unul nu a fost suficient de inteligent sa stie sa ma pastreze. Poate ca nici nu au vrut nush, dar eu tind sa cred ca unii au vrut. Si uite asa se face un an jumate de cand sunt “prietena” sau ce sunt cu iranianu. Nu mai pun la socoteala disperarea lui V de a ma avea in viata lui, doamne bine ca am scapat.

Unu nu se gaseste sa continui sa raman cu el intr-o relatie serioasa mai mult de cateva luni de zile..Unu…

Si pe langa toate aceste terciuri ma gandesc la viitorul meu, la un job, la casa mea sau apartamentul meu viitor insa la familie,sotz plozi nu ma gandesc.

Strange..ma asteptam sa rasara soarele si pe strada mea dupa esecul groaznic cu fostul. Eh asta e..continui sa-mi vad de viata..sa fiu happy asa cum pot, sa fiu trista cateodata.

Iar ma gandesc la pusti..dracu sa-l ia si p-asta..nu-l mai caut.Sa ma caute si ar face bine sa ma caute asa cum merit. Sexul e senzatie dar nu se merita doar pt atat. O sa vad cat o sa tina si asta.

Ma uit in camera..sunt singura..ei si ce daca?Lasa..nu ma freaca nimeni la icre. Scrise D cu juma de mana…in fine

Ce dracu..am dat update la wordpress si nu mai merge sa inserez clipuri de pe youtube:((..sa se vada video..offff

Viata amoroasa…pffff viata de single woman

 

 

Un Craciun destul de patetic as putea spune..

Ma face sa ma gandesc la chestii filosofice..de exemplu ce e viata?Ne nastem, traim si murim. Undeva intre aceste 2 extreme ne si casatorim cica, avem familie,plozi etc. Defapt ce e fericirea?Multi spun ca nu sunt fericiti daca sunt singuri.Eu am avut momente de fericire si cand eram singura.

Ma uit putin la trecutul meu si incerc sa fac o lista. Lista barbatilor care au fost in viata mea si respectiv in patul meu. Am dat peste:

1. tipul barbatului atent,romantic, carismatic,sociabil, optimist (n-as fugi de un asemenea tip daca m-as gandi la chestii serioase)

2. tipul barbatului perfect in pat si frumos (dar cu probleme pe alte aspecte gen pare putin dus, sau nush, nu pare sa aibe ganduri serioase si oricum nu e bine sa fie foarte frumos)

3. tipul barbatului posesiv, foarte gelos,orgolios peste masura,narcisist,manipulator, superimportant (te innebuneste ca te iubeste dar defapt se iubeste numai pe el)

4. tipul barbatului matur care stie ca esti cam pustoaica,il atragi mult dar vrea sa fie corect atat fatza de tine cat si fatza de el(apreciez un astfel de barbat sincer pt ca este echilibrat)

5. tipul barbatului care se plange de orice (ca se simte singur chiar daca este cu tine, ca simte ca nu-l iubesti, ca simte ca nu are nici o sansa in viata ca simte pe dracu sa-l ia..o sa innebunesti langa el iti spun eu..vrei sa fii mamica inainte de termen?el e alesul)

6. tipul barbatului puternic, fermecator, plin de bani dar imprevizibil (te simti super in compania lui, aproape ca esti fermecata de personalitatea lui, cu toate astea chiar daca speri la ceva serios, stii foarte bine in adancul inimii tale ca nu o sa se ajunga nicaieri decat in pat si la restaurant eventual)

7. tipul streaperului (arata perfect,saruta perfect,atinge perfect dar nu,  nu e cazu sa te gandesti la relatie serioasa cu el pt ca it just wont work)

8. tipul barbatului atractiv dar luat deja (pare ca-ti ofera tot mai putin ceea ce e cel mai important: sa fie acolo cand chiar ai nevoie. e clar ca te vei simti bine cu el, va incerca sa compenseze prin multe lucruri faptul ca e luat deja. daca te simti bine ca amanta atunci go for it dar tine minte, intotdeauna se va intoarce la nevasta poate cu rare exceptii)

9. tipul manechinului (u think u have him but u never will unless youre from the same field or u look absolutely perfect)

Ar mai fi si altii dar astia sunt cei care-mi vin in minte dupa ce am facut rezumatul vietii mele amoroase. O data am dat-o-n bara rau de tot. Tinea foarte mult la mine,era f atent si eu ce fac?Ii dau papucii ca ma simt plictisita, vreau actiune. O sa pun aceasta greseala pe seama faptului ca eram o copila. Si o sa am grija sa nu se mai repete greseala.

Ieri imi spunea un tip: D,nu te vad bine cu englezoiul tau.Tu esti genu care vrei actiune, vrei sa simti viata, o sa te plictisesti cu el.Ma rog,a spus-o cam cu alte cuvinte dar esentialul e ce am scris mai sus.Deodata m-am uitat socata la monitor si ma gandeam daca are sau nu dreptate.Heyy doar am fost in stare sa duc o relatie de 5 ani,de ce nu as putea s-o fac din nou? Asta daca e sa fie. Nu ma vad la cratita sau cu sort in bucatarie sau facand pe casnica dar nu ma vad nici traind o viata plina de barbati si distractii pana la 35 ani.

Timpul trece si tre sa ma gandesc f bine la viitorul meu. Intr-adevar e foarte bine acuma, nu ma streseaza nimeni, D unde esti D ce faci esti bine?D,de ce nu m-ai sunat ieri D de ce de ce de ce?Jeeez..dar uite si partea proasta..vin sarbatorile,vine Craciunul si el nu e langa mine ca ori are treaba cu nevasta ori e in alta tara si deci ne vedem dupa, sa ne-o tragem si sa ne simtim bine.Da,ma duc sa ma imbat cu prietenii dar cand ma intorc acasa gasesc camera goala si ma pun in pat,incep sa ma holbez la tavan si sa plang. Ar fi frumos sa dorm la cineva in brate. Ar fi frumos sa fiu mangaiata si iubita.

Dupa 2 ani de relatii pasagere care au durat mai mult sau mai putin,incep sa-mi pun intrebarea daca as mai face fatza la o relatie cu adevarat serioasa. O senzatie de frica ma invaluie.Daca o dau in bara?Daca fac o mica greseala?Vorbesc din pct meu de vedere ca ar putea foarte bine sa faca si el greseala.

De ex americanul ma suna nonstop,mi-a trimis ditamai pachetul de sarbatori cu cadouri frumoase.Daca intru intr-o relatie serioasa,adio american.Daca intru intr-o relatie serioasa,adio plimbari odata pe an cu mister bmw,daca intru intr-o relatie serioasa, adio sex cu altul. Pentru ca nu tzine la mine,nu imi pot minti partenerul,se prinde repede ca l-am inselat.

Dar mai stiu o chestie: ca demult n-am mai simtit ce simt acuma si ca imi doresc f mult sa iasa ceva cu londonezu.Deja mi-a cumparat bilet pt 12 ianuarie.Dupa sederea mea din ianuarie din Londra,o sa-mi dau seama de mai multe insa nu pot merge in paralel cu mai multi. Pt ca inca nu sunt f sigura de ceea ce vreau, o sa las timpul sa-si spuna cuvantul si o sa fac alegerea potrivita la momentul potrivit. Sper doar sa nu ma trezesc singura.

Ieri m-am apucat de nebuna sa fac curat in laptop. A disparut aproape tot, poze cu barbati,conversatii despre sex, arhiva, istorie din explorer:))…m-am gandit eu sa fac asta. Chiar daca e cam devreme…dar lasa..se merita.Pozele sexy cu mine puse undeva intr-o arhiva..puii mei..desktopul nu mai are nimic decat programe care le are oricine. Complicatiile vietii de single woman.

O iau step by step usor sa vad unde va merge treaba asta. Deocamdata e ok.Sa vad ce mai zic in ianuarie.Bine ca macar il am pe Dicky.Maine cica ar trebui sa vina persanul la mine. Daca o sa pot sa fac ceva cu el bine, daca nu, asta e.

Sa facem compromisuri sau nu?

 

Depinde..poate da poate nu. Obiectivele noastre, dorintele noastre in viata, idealurile pot fi umbrite de compromisuri cateodata. Te gandesti ca trebuie neaparat sa-ti atingi telul X, obiectivul X si atunci te vezi in postura de a face compromisuri. Te gandesti, poate din sentimente de vinovatie aparute din experiente anterioare, din lasitate, din dezamagiri din trecut, din comoditate, din frica de singuratate, te gandesti..de ce nu?Hai s-o fac. Asa imi voi atinge telul.

Nimic mai gresit. Nu lasa trecutul sa-ti umbreasca prezentul si viitorul. Nu ceda. Invata sa te impaci cu trecutul, nu te mai simti vinovat de ce a fost, nu vei putea schimba cu nimic ce a fost. S-a intamplat pur si simplu, gata adios. E un fapt trecut. Poti sa nu mai repeti greseala in viitor. Invata sa spui NU chiar daca ai acel sentiment de frica si-ti spui: doamne, daca zic nu, daca se supara?daca cade invoiala?daca pe viitor il pierd/o pierd, daca daca daca? (daca si cu parca se plimbau intr- barca, la un moment dat barca s-a scufundat si daca si cu parka s-au inecat…INTELEGI CE VREAU SA ZIC??). 

 Eu zic ca primul impuls e cel natural, e cel care nu te va minti niciodata. Deja ce vine dupa impuls, e o reactie gandita. Impulsul e cel natural. De ex te certi cu X si daca cearta degenereaza si te umpli de nervi si simti inauntul tau ca ce spune celalalt e o tampenie, atunci impulsul tau va fi esti nebun ?(sunt niste secunde acolo care te pot salva sau nu) ce spui aici?Reactia de dupa va fi una deja gandita deja vei fi avut cateva secunde de reflectie si daca esti o persoana mai slaba si mai fricoasa, poate ajungi sa zici..hmm nush ce sa zic..nu am chef sa discut acum..hmm poate ai dreptate.

In unele situatii se poate ca celalalt sa aibe dreptate dar daca impulsul tau va fi unul care sa-ti arate in interior ca nu esti de acord cu ce zice el, e clar ca e ceva nelalocul lui.

Invata sa fii motivat. Inlatura frica  aia stupida (stii eu nu pot sa fac asta, ajuta-ma etc etc), asta e comoditate, lene, frica de necunoscut). Fii motivat si sigur pe propriile tale forte. Numai tu esti raspunzator de actiunile tale si nimeni altcineva. Nu mai da vina in stanga si-n dreapta ca stii m-a determinat ala/aia. Actiunile noastre se bazeaza pe ganduri si impresii si decizii luate in functie de factori externi. Depinde de tine cum vezi acei factori externi. Poti sa alegi sa te simti enervata ca ti-a stricat vreun fraier ziua si sa te apuci sa faci aiurea tot ce mai urmeaza in ziua aia, sau poti sa alegi sa-i raspunzi diplomat si sa continui sa fii happy. Aici mai putem manca o paine si sa ajungem la factorul stres. In fine..nu asta e scopul postului.

Pentru mine, curajul de a incerca lucruri noi si de a-mi demonstra ca pot sa fac aia, pot sa fac ailalta, m-a dus la o intarire a propriei persoane. Curajul e important. Maturitatea e iarasi un alt aspect. Pe masura ce inaintezi in varsta si treci prin diverse situatii, tragand diverse concluzii, te maturizezi. Maturizarea consta in NErepetarea greselilor din trecut. Maturizarea consta in a invata sa iei decizii corecte analizand corect o situatie.

Un ex banal: un tip ti-a demonstrat de cateva ori ca nu e genul de barbat cu care sa-ti pierzi timpul, desi, cu toate acestea, continua sa te faca sa razi si sa uiti defapt esentialul: si anume ca nu e de tine. Te imparti in 2: sa ma mai vad cu el?sa nu ma mai vad cu el?Da dar daca ma vad cu el, ma face sa rad plus ca in ultima vreme m-am certat cam cu toti amicii mei SAU e cazul sa nu ma mai vad cu el..adika unde duc toate astea?Rad pana cand?ca deja rasul nu mai poate compensa faptul ca e un tampit care nu stie ce vrea.

 Daca anumite persoane din trecutul tau nu au ajuns sa fie prezente in momentul de fatza in viata ta, EXISTA UN MOTIV INTEMEIAT. Nu au ce sa caute acolo. Nu ai ce sa regreti.

Nu judec persoanele care fac compromisuri. E viata lor si stiu ele mai bine de ce au ales sa faca asta. Si eu am facut compromisuri la viata mea din motivele enumerate mai sus: lasitate, frica de singuratate si comoditate. Astea 3 ne mananca viata. Trebuie sa le spunem PA. Si defapt nu cred ca exista persoana care sa nu fi facut cel putin un compromis in viata fie el catusi de mic.

Insa cateodata compromisurile sunt de neevitat. Si de ce sa privim chiar asa negativ?Suntem persoane dotate cu o inteligenta emotionala mare. Putem sa ne ancoram in situatii ce presupun compromisuri, fara sa regretam mai tarziu. De ex situatii in care simti ca nu ai de pierdut si consideri ca este necesar un compromis. Depinde de tine daca vei lasa acest compromis sa te macine mai tarziu. Da..compromis nu este egal neaparat cu ceva pierdut. Pentru ca daca e compromis, dai ceva ca sa obtii ceva. Depinde de ce dai si de ce obtii. Unele preturi sunt mici de platit pt obiectivul propus si nu te pot afecta asa tare ba chiar nu te afecteaza deloc daca esti cu capul pe umeri si esti constient de alegerea facuta.Daca te vei gandi din start la consecintele unui compromis, atunci vei face alegerea corecta. Ori alegi sa faci compromisul, ori nu. Totul depinde de noi, de forta noastra interioara de a depasi anumite situatii. Viata nu e numai roz.
De ex aleg sa ies cu Mister BMW (“eroul” expus in posturile anterioare). Desi e un barbat care nu prezinta nimic sigur in viata pentru mine, imi place sa ma plimb cu el in BMW-ul lui, sa mergem in diverse locatii, sa radem ca nebunii. Desi mereu si-a incalcat promisiunile foarte bine si m-a vrajit cu teoriile lui legate de noi doi in VIITOR, m-am ancorat in acest compromis.
Vreau sa ies si sa gust din placerile vietii intr-un BMW Z4 ultimul tip?Vreau sa vad localuri in care n-am fost in viata mea ca nu am avut bani sau conditiile necesare sa ajung acolo? Vreau sa ma simt bine pe termen scurt?Atunci ies cu el. De ce?Pentru ca chiar daca consider ca e cam compromis ce fac (pentru ca e clar ca nu ma plimba dezinteresat, ma plimba si are si el parte de diverse: cum ar fi sex, o partenera tanara, frumoasa, desteapta), consider totodata ca nu am nimic de pierdut. Ofer placere carnala (dupa care ma omor si eu de altfel) unui barbat care ma atrage si in schimb gust niste lucruri de care nu am avut parte pana acum.

Pe de alta parte nu voi face asta la nesfarsit. Asta e clar. Si nici nu-mi irosesc anii tineretii, nu ies nici “de pe piata” ca sa ma exprim asa, pentru ca pastrez usile deschise. Insa vreau ca intr-o zi sa ma plimb in BMW-ul meu Z4 sau Z15 sau Z 1000. Vreau ca intr-o zi sa intru in acele localuri pe banii mei. Puteam s-o fac pana acuma asta cu localurile dar de ce dracu sa dau milioane pe diverse mese?Pot manca si acasa. Asa din cand in cand mai merge. Nu asta e ideea. Ideea care se subintelege e alta si sper sa fi fost inteleasa.

Concluzie: nu sunt nici deschisa nici inchisa in totalitate compromisurilor. Trebuie sa invat sa am mai multa incredere in mine si sa fiu sigura de mine. Si pt ca nu mi-a raspuns la telefoane si a venit iar ca valul acum 2 zile sa-mi aduca nush ce bluza care o uitasem la el si mi-a zis ca doreste sa ne mai vedem odata inainte sa plece in Germania si eu in Danemarca, aleg sa nu ma mai vad cu el.

Pentru ca am tot studiat marketing afaceri si alte aberatii de genu asta, voi spune despre compromis ca este ca o afacere: daca ceea ce dai de la tine e egal cu ceea ce primesti (o afacere de tip barter lol), nu e prea grozav dar treaca mearga. Daca ceea ce dai de la tine e mai putin decat ceea ce primesti, iese profit, se merita. Daca ceea ce dai de la tine e mai muult decat ceea ce primesti (ce urmaresti) RENUNTA! E nasoala treaba. Mergi pe a doua varianta si nu uita sa analizezi consecintele acestei “afaceri” si sa fii constienta de persoana ta si de cum te vei simti DUPA si mai ales de impactul compromisului asupra psihicului tau.

Impresii

 

In sfarsit pot spune ca sunt odihnita. In prima noapte dupa ce am ajuns, am dormit 10 ore, azi noapte am dormit 14 ore. Asa de varza am fost. Am stat treaza 36 ore cu calatoria asta. Plecare sambata la 12 pranz din Germania, ajuns la 6.30 seara la prietena mea acasa, plekat iar la 11 pm cu trenul spre Copenhaga, ajuns la 4 dimineata, asteptat pana la 10 dimineata pt ca atunci aveam avion, apoi escala la Budapesta apoi in sfarsiiiiit Bucuresti la 3.30 pm duminica. In viata mea nu mai stau atata in aeroportul ala din Copenhaga…doamneee mi s-a luat de aeroportul ala..ale dracu de sandvisuri la  20 koroane, aceleasi fetze spalacite, parka cand vad vreun negru sau brunet, vad o raza de soare..nu-mi plac blonzii spalaciti, d-aia fara gene si sprancene..

Cand am trecut granitza si am ajuns la nemti, ne-am oprit la o benzinarie. Eu vesela spre casa, taica-miu la fel, ma intreaba ce tigari fumez, eu mandra vorbind in gura mare romaneste:)) ii zic pai vreau un Marlboro extra dar nush daca au. Apoi ma uit la imbecilul ala de la casa si-i zic “a marlboro please” si-i tot faceam semne si-i spuneam in engleza de care. Ala vorbea numa in germana, super tare si parka enervat, aratand spre toate rafturile si gesticuland ca nebunu. Eu incep sa rad si-i zic lu taica-miu, “ce face ma asta e nebun?engleza nu stie?” Taica-miu era mut, nu gesticula nimic, repeta ceva pe nemteste spre omul de la casa iar eu tot in engleza  o tineam iar ala tot in nemteste. OMFG ce e asta frate?In fine nimereste pachetu si ies din benzinarie. Ii zic lu taica-miu: ce e cu astia?nu stiu engleza?Ba da, aud raspuns de la el, dar nu o vor vorbi in veci cu tine. Sunt innebuniti dupa limba lor si o vorbesc intruna.Ceee??eu de colo, atunci e nasol, mai bine e la danezi din punctul asta de vedere, frate daca am vreo pb ceva sau am nevoie de indicatii sau urgente sau kkt, omu imi raspunde in engleza, chiar si cand cumpar un pachet de tigari nenorocit. E mare lucru pe cuvantul meu!

Am mai patit aceeasi faza prin centrul orasului la cumparat de haine. OMFG tipa de la casa stia engleza ca am intrebat-o ceva si mi-a raspuns dar dupa ce taica-miu a inceput sa vb cu ea in germana, nu s-a mai uitat la mine. Eu o tot intrebam nush ce, ea nu raspundea frate. Imi venea sa-i dau cu ceva in cap. Acelasi rahat, taica-miu imi zice ca dintre 2 persoane, daca una vorbeste nemteste, cea de la casa va vorbi cu persoana respectiva in nemteste, nu neaparat ignorand-o pe cealalta, dar primordiala este limba lor.

Auf wiedersehen assholes! Ma rog, orasul arhi ingrijit, partea lor de tara arata ca Primaverii in capitala la noi, totul e perfect, nici o scama nici nimic. Oh God..ce boring! Tramvaiele arata ca trenurile moderne…ma rog..in opinia mea de tzarancutza de Bucuresti:))).

Am auzit un “bah esti nebun?ce dreq?unde ai lasat masina?hai dreq sa mergem!” prin centrul orasului. Ahhh romani..in sfarsit..lol..cand intorc capul vad acel specimen plekat in strainataturi la furat si dat in cap. Mda..asta e. Altfel reci rau nemtzalaii pe cuvantul meu, adika oriunde eram cu asta, radeam ca nebuna faceam glume si lumea se uita la mine ca la circ. Pe unu nu-l auzeam ca rade in gura mare, numa zambete seci si fetze plictisitoare, ma juuuur. Doamneeee, nu vroiam  decat sa o ard la un gratar romanesc si sa aud glumele noastre. Da, pe cuv meu, nu exista alt popor cu simt al umorului asa dezvoltat ca la romani. Romanii sunt nr 1 la cap asta. La altele stau prost.

Colegul lui taica-miu mi-a zis ca in sud lucrurile stau mai altfel ca asta e un orasel micutz mai langa granitza. Dar in sud in marile orase nu e chiar ca aici. Ba eu cred ca sunt tot asa. Tot cu germana, tot asa ingrijiti, tot asa curat, doar ca e orasul mai mare si poti vedea mai multe si bineinteles sunt mai multi straini. Tare si faza cu ajutorul de somaj: nu vb nimeni dar NIMENII engleza cu tine acolo chiar daca esti strain. Neamtzul are regula precum ca nu va discuta aceste chestiuni decat in germana pentru ca nu vrea ca ceea ce spune el sa fie prost interpretat intr-o alta limba. De aceea iei frumusel translatorul dupa tine si dai fuguta la Oficiul pt Somaj acolo si ii lasi pe domni sa discute dupa care te informezi si tu.

Am fost cu asta sa-mi cumpere abonament pe toata ziua pe tramvai. Si-i zic eu, nu trebe poza cu mine ceva?Si incepe taica-miu sa rada, ce ai mai? Da ce e pasaport?Si incep sa rad si eu si ma apuc sa scot din geanta abonamentul facut la danezi  pe o luna pe toate mijloacele de transport (adika autobuze mai precis). Deschide omu (ca era ca o carticica mica) si vede acolo poza cu mine, adresa unde locuiam in DK etc etc. Frateee a inceput sa rada socat parka. A zis ca nu-i vine sa creada asa ceva. Ca arata fix ca un pasaport. Ca la nemti nu conteaza asta, pur si simplu dai banu si iei abonamentul care poa sa-l foloseasca oricine.Intr-un fel mi se pare mai normal la nemti adika ce conteaza restu?Cineva a dat bani pt abonamentul ala deci exista dreptul de a circula cu el. De furat nu-ti fura nimeni abonamentul la nemti:)).

Eh impresii impresii. M-oi mai duce acolo poate dar nush cand. 

In DK am fost mai mult ca oricand impresionata de iranian. Super atent cu mine, emotionat, balbait in fata mea, pe cuv meu. Parka arata ca un liceean d-ala indragostit in timp ce mie imi zburda mintea la afaceristul pm, care afacerist, cand l-am sunat sa-i zic ca m-am intors in Buc, imi zice ca sa ma duc dupa el ca e in nush ce mall cu nush ce gasca. Pai da-te-n pana mea de..pffff….adika te-am sunat toata saptamana trecuta, nu ai raspuns deloc, m-ai sunat odata cand ti-am dat mesaj ca-s in Germania, ca deh, acolo locuiesti si tu mai prin sud si acuma n-ai asa un pic de bun simt?Adica ma chemi ca pe caine dupa tine?Nu i-am zis nimic, i-am zis doar ca nu vin eu dupa el nicaieri in mall, ca sunt obosita dupa drum si ca aveam chef sa-mi petrec timpul doar cu el. El ca bine.Ii zic ca distractie placuta etc si inchid. Dupa care nu m-am putut abtine si i-am dat sms gen sa nu ma mai cheme dupa el ca pe un cutzu din ala, adika un pic de bun simt, de atentie acolo, macar sa vina sa ma ia, ma cheama direct in mall de parka ar fi vedeta pm ia mai da-l in plm si p-asta ma. Am impresia ca l-am bagat prea mult in seama. Ia sa mai vina si el dupa mine mai da-l in plm cu BMW-ul lui…pana la urma nu conteaza banii atata timp cat simt ca barbatul nu ma trateaza cum trebuie.

Deci, ca sa raspund la un comment anterior, spun ca iubirea conteaza, nu poti trai numa cu bani. Pana cand?O sa innebunesti cu afaceri vile firme piscine kkt. Viata fara iubire e nimic, e fada, e goala e un mare rahat. Iubirea e totul! Indragostiti-va iubiti-va, e fantastic de frumos! Desigur banul e necesar in viata ca sa poti trai dar intre bani si iubire aleg iubirea pentru ca iubirea genereaza multe.Cand exista respect reciproc, atasament, fidelitate, incredere maxima, atunci simti ca lumea e a ta ca poti face multe si pui mana si faci bani:P.

Stateam in aeroportul ala din Copenhaga ca o lesinata, iesind din cand in cand la o tigara afara. Inauntru, dupa ce m-am pus pe un scaun lesinata, m-am uitat in jur. Tacere..pe bancutzele alea din sala de asteptare vedeam cupluri. Ea statea la el in brate adormita. De ce naiba tre sa fiu singura?E asa de greu..sunt asa de obosita..de ce naiba n-am si eu un barbat langa mine pe al carui umar sa pun capul atunci cand sunt obosita?? De ce naiba nu am si eu un sprijin? De ce tre sa suport toate astea singura? Ce bine ar fi sa am un iubit si atunci cand simt ca nu mai pot, sa las capul pe umarul lui si sa inchid ochii adormind si stiind ca am pe cine ma baza. Dar de preferat ca iubitul sa fie un barbat adevarat si sa stie sa-si trateze frumos femeia de langa el si nu sa stam 10 ore prin aeroport, eventual mergem cu masina si facem escale la hotel:)) sau na, luam avionul dar frate nu stam atata..oricum acuma a fost o greseala ca am nimerit in weekend si daca luam un tren care pleka mai tarziu in timpul noptii, trebuia sa-l schimb de 2 ori si etc etc si mi s-a parut muuult prea complicat mai ales ca am avut si bagaje dupa mine.

Mda…m-am intors cu forte proaspete de citit pt urmatoarele examene. Pe 1 dec ma car iar. Pana atunci raman in Bucurestiul meu iubit fara un iubit.

P.S. am o noua sticla de Ballantines si in sfarsit un Marlboro extra..nu kakatele alea de tigari de la ei.

Din nou in Danemarca

 

Iata-ma din nou in Dk acasa la A, prietena mea. Dupa ce ca am ajuns moarta de somn, dupa atatea ore de calatorit (sculata la 3 noaptea, plekata la 4 spre aeroport, la 9:15 eram in Copenhaga iar la 3 ziua in A) adika practic 12 ore, ajung aici si sunt culcata pe saltea direct. Eh, ce ma plang, am dormit comfortabil pana acuma si deh, nu e camera mea. In fine, nu am voie nici sa fumez in camera ca A nu fumeaza si tre’ sa ies pe un minibalcon chinuita cu picioarele spanzurate pe sus sa sar in balcon. Iar acolo in timp ce savurez rapid asa vreo 2-3 tigari deodata, sa ma taie frigul in 2. Abia astept sa ma intorc acasa duminica. Si daca tot ma mai intorc aici, baremi sa am camera mea, Doamne ce bine e sa locuiesti singura, sau ma rog, cu iubitul si sa dormi pe pat, si sa nu ai stres cand te duci la bucatarie si sa..pana mea, eu sunt cu intimitatea. Aici e camin d-ala in adevaratul sens al cuvantului. Partea buna e ca nu ai cum sa te plictisesti dar na, eu nu pot rezista asa, poate am chef sa ies in pijamale in bucatarie si dau peste nush ce bulgar sau lituanian cu izmenele lasate ragaind de zor si spunand “‘morning babe..” lol.

Bineinteles iranianul m-a asteptat la gara, a fost super sweet. Mi-a cumparat papa, mi-a dat cadoul de ziua mea (un ceas si un lantzic frumos, superbe amandoua), tigari etc, nu mai stia ce sa-mi puna la botul calului. Pt prima data l-am simtit emotionat in prezenta mea. Mi-a marturisit ca i-a fost f f f dor de mine si ca simte nevoia sa ma sarute dar nu vrea sa se grabeasca. I-am zis si eu ca da, nu e bine sa se grabeasca. Eu eram paralela, mancam ca disperata si fumam de zor la el in masina si vorbeam si-i explicam ca sunt f obosita. De data asta n-am mai avut aceeasi senzatie pe care am avut-o prima oara cand am fost in Dk, aceea de straina. Acuma locul mi-era deja cunoscut, persoana la fel, totul era familiar si ok dar eram f obosita.

M-am bucurat sincer sa-l vad dar in timp ce ma uitam la el si-i citeam emotiile pe chip, ma gandeam numai la Mister BMW, ca inainte sa ajung la aeroport, am trecut prin centru si i-am vazut masina parkata ca de obicei acolo. M-a cuprins o tristete deodata gandindu-ma ca o sa treaca iar mult timp pana sa-l mai vad din nou. Si in timp ce iranianul imi spunea cat de mult i-am lipsit si etc, ma trezesc cu sms de la Mister BMW. “Iarta-ma ca etc etc…” frumos mesajul. Aveam nevoie sa citesc cuvintele astea din partea lui. Stiu ca tine la mine in felul lui nebunesc. Si eu tin la el dar asta e, viata merge inainte. M-am bucurat f mult sa-i citesc sms-u. Poate cand ma intorc duminica, inca mai e in tara (sper sa fie pentru ca vreau sa-l vad sa ma stranga in brate si sa facem caterinca aia a noastra mijto).

O singura faza mi-a placut f mult azi la iranian (ma rog, printre multe altele) si anume ca eu tot imi aprindeam tigara dupa tigara si mi-a zis s-o las mai moale cu tigarile ca fumez prea mult si nu e sanatos. A spus-o din inima, l-am simtit. Cuprinsa de un sentiment de protectie si de atasament, am pus pachetul de tigari pe bord si i-am zis “youre right..i should stop smoking or smoke less”. Puteam sa-i citesc caldura vorbelor in privire. Imi vrea binele si stiu asta. Si nu ma refer numa la faza asta cu fumatu ca asa oricine ar putea zice asta dar tocma, ca nu o zice oricine, poate o persoana careia chiar ii pasa. Defapt el imi luase pachetul de tigari din mana, i l-am smuls la loc si l-am pus eu pe bord. In acel moment in mintea mea erau mii de ganduri: Mister BMW, iranianul, comparatii, bani etc bun simt, Mister BMW fumeaza eu i-am mai zis de multe ori sa o lase mai moale dar il doare in 14. Nu vrea sa se lase de fumat. Eu cam as vrea odata si odata. Insa de la el n-am auzit ca de la iranian D, las-o mai moale cu tigarile, D etc etc. Uite vezi?Ce tampita sunt..de ce masa trebuie eu sa-i compar? Sunt 2 barbati complet diferiti, ala e ala alalalt e alalalt si gata. Mister BMW nu suporta sa mi se faca frig de ex, ma intreaba mereu mi-e frig mi-e cald etc etc si rad cu el ca sparta, iranianu ma intreaba si ala cand mi-e cald sau frig, nu rad extrem de mult cu el dar rad si ma simt protejata intr-un fel. Acesti barbati perindati prin viata mea imi ofera lucrurile de care am nevoie. Dar nici unul nu le ofera pe toate. Unul ofera nush ce, alalalt ofera altceva. DE ce masa nu se gaseste unu sa le indeplineasca pe toate?Sa aiba carisma, ambitia enorma, simtul umorului si desteptaciunea lui Mister BMW (si banii desigur), sensibilitatea, atingerile si PRIVIREA OHHH DAAAAH DOAMNE, PRIVIREA iranianului si etc.

Off  cat am de alergat maine prin orasul asta fara viata..am primit oferta de camera. Din 1 decembrie ma car. Iar aici, iar scoala iar kkt..insa joi trag o tura prin Germania sa-mi vizitez tatal, defapt ma intereseaza sa vad ce e p-acolo. Stiu ca poate par nesimtita dar nu prea ma intereseaza asa mult de el mi-e suficient ca vb odata la 2 zile cu el la tel. In fine…asta e alta poveste si n-am chef sa intru in ea acuma…

Azi mi-au venit dracii pe A, nici nu intrasem bine in camera ca m-a luat cu descalta-te te rog ca am facut curat, iesi afara sa fumezi ca nu suport, apoi ca sa pun salteaua nush cum ca ea vrea spatiu sa se fataie in camera…eu o inteleg ca e camera ei pana la urma, dar ne cunoastem de 1 an de zile si vin asa obosita de pe drum si ma ia chiar asa?Nu e nevoita sa ma suporte decat 3-4 zile, nu mai mult. Macar ar putea sa mai lase si ea de la ea sa nu mai fie asa pretentioasa. Imi venea s-o dau cu capu de zid si sa-i zic “iesi faaaa afara ca azi dorm eu aici, IN PAT” uff ce urat vorbesc da zau ca e nesimtita de-a dreptul. Eram ruuupta de somn, rupta rupta si ea ma futea la icre cum sa-mi mut salteaua prin camera. Off Doamne..in fine. Asta inseamna sa fii copil tembel sau sa fii pur si simplu usor superficiala sa nu-ti pese. Important e ca m-a primit si gata…si acuma nu mai pot scrie ca se fataie prin camera:))

Cam atat de aici din recea Danemarca..ma mai bucur cateva zile si vin. Dupa care plec iar in decembrie.

P.S. Parka ma bucur ca inca nu-s legata f serios de un barbat. Ma simt libera..insa nush pentru cat timp de acum inainte mi-ar mai placea sa simt asta..anyway..enough cu barbatii..barbati barbati barbati..problema problemelor..problema vietii..bine ca-s sanatoasa si asta e.

P.P.S. ce de kkt e P.S.-ul de mai sus:))))

Sa ne combinam cu “tati” sau nu?:))

 

Inspirata de articolul Penisul mic vs penisul mare si altul de pe net, am ajuns la alt aspect. Si anume relatia dintre o fata mai tanara si un barbat mai in varsta. Se pare ca e la moda. Da, e bine atata timp cat barbatul respectiv compenseaza prin ceva surplusul de ani. De regula fetele care se combina cu astfel de barbati au ori vreun tata lipsa, ori vor protectie si bani (in cazul asta sunt pitipoance? nu cred ca toate). Nu poti sa-ti dai seama cand ai sarit calul cu aceasta relatie decat daca constientizezi clar avantajele si dezavantajele si te gandesti la viitor.

De ex am fost cuplata cu un barbat de 45 ani cand eu aveam..hmm 18?Parca da. Da mai, eram majora:)). Aveam mintea creatza pe la varsta aia si nu visam decat plimbari in masina lui “bengoasa” si super fitze prin localuri de fitze. Era interesant, era o noua provocare pt mine plus ca nu am avut un tata care sa se ingrijeasca de mine pana la varsta asta. Deci picase la tanc. Nu realizam nimic legat de viitor asa cum realizez acum la 26 ani. Pe atunci credeam ca ma voi impaca foarte bine cu ideea unui barbat mai in varsta in viata mea.

Defapt lucrurile nu stau asa:)). Imi spusese ca are un fiu care era apropiat de varsta mea. Arata bine fiul. Parca mi-a aratat o poza. Dup-aia stateam si ma intrebam: mama ce bun e si fiul, cand i-oi cunoaste familia, poate ma indragostesc de fiu?:)). Eh tampenii tampenii, normal ca omul nu m-a luat in serios ca eram prea pustoaica. El se falea cu mine si ne-o trageam in draci iar eu ma simteam jmekera.

Acum nu mai e asa simplu pentru ca intervin valori si principii de tot soiul care atunci nu erau bine impregnate. De ex am avut aceasta semi relatie cu Mister BMW. Domle are 43 ani omu, curand face 44. E o diferenta de varsta de 18 ani. Pana mea adika e ceva. Daca erau 7 ani hai mai treaca mearga. Are bani, arata bine, ma atrage. Insa inevitabil m-am gandit si la viitor chiar daca el mi-a varsat mereu vrajeala ieftina intr-un mod elegant. Si atunci mi-au venit in cap urmatoarele ganduri: daca fac copii cu asta, sa zicem fac la 27, na, asa prin absurd, el are 44 spre 45. Cand copilu’ va avea 10 ani eu voi avea 37 el va avea 55. Sunt niste chestii importante. As vrea ca atunci cand intra la facultate, tatal sa fie prin preajma nu sa fie pe cale sa dea coltu, Doamne fereste! Bine, acum poti zice ei si ce? Poate sa aibe si 30 ani si sa-i cada o caramida in cap. Da dar asta e mai putin probabil sa se intample decat prima varianta. As vrea ca atunci cand am chef de miscare sa stiu ca pot sa-i zic: auzi draga, hai sa iesim sa ne plimbam (nu sa stam toata ziua prin carciumi sa degustam caviar si sa discutam afaceri). Zau ca la un moment dat mi se ia. Nu-s facuta pt o viata de genul asta. Stiu sa apreciez o iesire prin parc, un alergat in 2 etc. Altele nu-s asa. Sunt in stare sa stea toata ziua prin saloane de infrumusetare si seara sa treaca la supt desigur dupa caviarul din carciuma. Zau ca nu le judec, e treaba lor, probabil isi vad interesul foarte bine dar tre sa aibe si pielea putin groasa. Eu nu pot. La un moment dat mi se ia. Asta zic acuma la 26 ani, peste 3 ani cine stie ce mai zic.

Se poate si invers, femeia mai in varsta si barbatul mai tanar. In astfel de caz eu zic ca femeia are o pb. Adica mai, ai 50-60 ani si esti combinata cu unu de 30 ani. Ce naiba, probabil treci prin vreo criza de varsta sau mai stiu eu ce.

Daca exista insa o iubire puternica in primul caz gen femeia mai tanara barbatul mai in varsta, atunci no comment. Exista si cazuri d-astea oameni buni. Dar rare dupa parerea mea. Invers, ce naiba sa mai zic, sa nu-mi zici ca tu la 60 ani il iubesti enorm pe ala de 30 ani. Probabil ca ti-o trage bine sau te face sa te simti mai tanara dar ceva ceva nu e firesc. Mda, ce comentez eu aici si parka ma vad peste vreo 30 ani cu unu de 26:)). Glumesc.

E bine sa te combini cu un astfel de “tati”? Daca da, de ce?Unde trebuie sa tragi linia si sa spui stop?Iar daca nu tragi  nici o linie, esti perfect constienta de avantaje si dezavantaje?

As putea sa discut aici mult si bine dar as avea nevoie de opinii. Intre timp visez la un penis normal, nici mic nici mare:)).

 

Pages:123»