http://www.youtube.com/watch?v=9z0r_ptAQ1c

Iata-ma inapoi in Dk. Mai linistita, mai frumoasa (datorita zambetului larg pe care il tot afisez dupa ce mi-am rezolvat problemele) si mai nou,mai slaba cu 3 kile.

Slabirea asta se desfasoara incet dar sigur. Am trecut pe un fel de “dieta” ce consta in a manca sanatos si putin si des. Adios sucuri de orice fel din comert, adios cantitatea de dulciuri imensa pe care o digeram inainte, adios culcat dupa 12 noaptea.

De sport nu se pune problema inca pt ca nu am voie. Nu am voie nici macar sex. Astept sa-mi vina minunatia lunara, cumintica, cu anticonceptionalele langa mine (sa fiu sigura ca nu se mai repeta povestea).

Adios calatoria planificata la Paris la sfarsit de mai.Pe 1 iunie am un examen deci tre sa ma pregatesc.

Neamtzul se comporta frumos cu mine, chiar nu am ce-i reprosa in pana mea.

Am avut discutii despre ce s-a intamplat dar se pare ca totul e ok acuma……..

Suntem mai excitati ca niciodata dar ne oprim cand trebuie din mangaieri si altele pt.ca suntem constienti (bine ca e si el) ca nu e bine sa continuam, avand in vedere prin ce am trecut.

De cand am venit nu m-am vazut cu nimeni din amicii mei de aici. Stau si tocesc in fiecare zi, mananc super sanatos, fumez extrem de putin, alcool nu am mai baut de 2 luni (mama 2 luni frate..nu ca as fi fost alcoolica dar vreau sa zic asa ca chestie) si ma plimb cel putin o ora zilnic cu prietenul.

Am inceput sa discutam despre posibilitatea petrecerii unei scurte perioade (2 sapt) impreuna in Ro. As fi vrut sa-i arat Bucurestiul, sa vada frate ce inseamna viata la romani in capitala, traficul cretin si nebun, terasele de pe Lipscani, parcurile si alte nebuneli si as mai fi vrut sa mergem o saptamana la mare impreuna. Cu ocazia asta se va cunoaste si cu mama.

Nu tin neaparat sa fac tot ce am mentionat mai sus, adika nu sunt disperata, dar ma gandeam ca ar fi frumos.

In urma cu 2 saptamani eram pornita sa ma despart de acest baiat dar se pare ca inca suntem impreuna.

Sa mor eu chiar nu stiu ce decizie sa iau in privinta lui..pt ca timpul trece, in vara termin examenele toate (imi mai ramane teza finala) si trebuie sa ma apuc sa-mi caut job adevarat pe profilul meu, sa lucrez undeva, sa am o stabilitate cat de cat.

Aici este exclus iar in alta parte nu stiu unde.Am zis ca aman aceasta decizie pana dupa iunie sa scap de examenele finale sa ma pot concentra mai bine.

Dar constat ca, cu cat timpul trece mai repede, cu atat sunt mai confuza.

Aspectul de care sunt extrem de interesata este sa-mi pun viata profesionala la punct, sa-mi gasesc job etc.

Conteaza foarte mult asta si consider ca daca rezolv asta, se va rezolva si restu de la sine adika situatia mea cu neamtzu.

Tot ce stiu clar este ca vreau sa plec din aceasta tara….Mai ramane sa vad si unde.

Cand suntem mari, plangem de inversa, unii dintre noi poate tot la mami.

Cei care au continuat sa se “joace” si la varste mai mari, parca au avut o viata mai putin suferinda pe cand cei care au luat lucrurile in serios nu.

Care sa fie rezolvarea aici?

De ce nu putem da la o parte seriozitatea asta si sa incercam sa “ne si jucam”? Sa vedem cum este…

Invatam regulile jocului si pornim la joaca.

Cand am ajuns acolo, nu era nimeni decat un barbat in hol.Ma gandeam bravo D, esti singura handicapata care face asta acuma dupa Paste..o sa te loveasca Dzeu..

Deja ma luase lesinu dar tot vroiam sa il fac.

Pana la urma mi-am luat inima in dinti si am intrat in cabinet.Un sir lung de intrebari una dupa alta ca un fel de chestionar, plus semnatura mea finala ca-s de acord cu tot, consecinte, anestezie totala etc…

Pana mea..ma gandeam eu, daca mor baremi am avut cat de cat o viata interesanta pana la varsta asta..

Numa sa nu ajung in iad..si iar si iar procese de constiinta..boul ala..daca era barbat adevarat simtea ca eu ma indoiesc etc etc…dar ce?ca doar si eu am acceptat…A zis ca ma sustine in decizie indiferent care ar fi ea si acum aud “kill our baby” si alte aberatii..MORTII LUI…sa se duca si el dupa ce isi da drumu de fiecare data inauntru intr-o fata, sa se duca sa-i bage un aspirator in pula..ce vulgara sunt doamne…

Bah si ma luptam cu mine insami in spiciuri din gand..

Nici fizic nu ma simteam bine…

Deodata, din toate chestiile spuse de doctora, aud ceva ce-mi sare in creier:

AI UTER RETROVERS…

WHAT?ce plm e ala?ma gandeam eu…

Da zice ea, o sa-ti fie greu sa ramai insarcinata

Ete pl ma gandeam eu care am ramas deja..

Am o vorba eu: ia-te dupa toti si ajungi in mormant rapid.

Anyway…uter retrovers..etc…si crede ca fatul stagneaza in evolutie…

Deodata am ramas panicata…Daca nu voi mai ramane niciodata?Daca raman si il pierd spontan?Daca daca daca…

Lasa..cu Dzeu inainte..sa ma ierte dar asa ma simt cel mai bine, facand procedura asta acuma.

Iar ma gandeam in timp ce ma dezbracam…boul ala..etc etc..

Ajung pe scaun..imi injecteaza aia…ma uit in jur 2 secunde..aveam cred pe putin 6 femei in fata mea si eu cu cracii in sus…

La fata doctorei nu am vrut sa ma uit in sala de operatii.Am inchis ochii rapid si cu ultimele rasuflari inainte sa adorm, m-am rugat sa ma trezesc curand..tot pe lumea asta.

Doctora e cred poate cea mai buna din Bucuresti la ora actuala pe asa ceva.

Dar nu vreau sa detaliez despre asta acum aici.

Ideea e ca m-am trezit si in fine..eram beata..vedeam stelutze verzi..si-n jurul meu alte 4..

WHAT??????????

Erau ba pe fotolii in asteptare in sala aia, ba pe pat.

Doamne…ma gandeam…nu sunt singura..nu ca ma bucuram dar ma simteam mai putin vinovata vazand turma desi nu ar trebui…

Inainte, cat am fost doar eu, ma simteam ca un mercenar.Clinica se deschisese doar pt mine, toate femeile de la receptie se uitau la mine ca la felu 14, femeia de la eco ma intreba de ce nu pastrez sarcina…eram bad girl all over me.

Am o oaresce nota de gluma dar am fost in depresie rau si-n crize…

Nici acum nu sunt chiar ok…

Dar ma simt mai linistita…

Nu sunt ok pt ca am certuri peste certuri cu neamtzu la tel..cad lata pe podea, fac crize, plang.S-a speriat saraca maica-mea cand m-a vazut asa si cu febra si cu crampe..

Bai zice ea, ai decis asta GATA.Termina..tre sa fii relaxata acuma sa te refaci.Gandeste pozitiv.Pt ca daca ai luat decizia, nu te mai uiti inapoi ce si cum.Uita-te la tine, cat de varzuca esti..

Si m-a adunat de pe podea…..

Ce trist……………………………………………………………..

La 19 ani cand am facut primul avort, nu m-am simtit asa.Ma durea in spate..eram asa aiurita…

Acum ma simt altfel…………………………

Vreau sa trec peste…sa nu fac infectie, sa fiu sanatoasa si sa mi se mai dea o sansa, sau doua.

Dar ce sansa cand eu o dau in bara relatie dupa relatie?:((((((((((((((((((((Ca ma ia plansu iar…………………

Tre sa-mi revin..nu ma mai recunosc…sunt prea varza, prea trista, din casa nu vreau sa ies si oricum nu ma simt nici in stare.Am nevoie de repaos sa ma linistesc………

O sa gasesc puterea in mine sa trec si peste asta.

Dzeu sa ma ierte……………………………………………..

Nu mai vad ecranu de lacrimi

http://www.youtube.com/watch?v=qxik3px0z7s

Sunt in Bucuresti.Ma uit pe fereastra din camera mea si mi se umple inimioara de bucurie.Vremea e frumoasa, galagia e in toi, cainii latra ca nebunii si masinile sunt mai multe ca oricand.

Eu cam am treaba, ma aflu sub deadline cu un proiect pt cursul de EU Competition Law si parca nu-mi vine sa incep nimic.Subiectul e Public Procurement.Nu-mi vine decat sa ma uit ca prostutza pe fereastra sau sa stau pe o banca in Herastrau la barfa.

Inca nu mi-am revenit complet, decat partial.M-am programat la doctor pt saptamana viitoare sa termin cu aceasta poveste.

Ma asteptam cand am ajuns pe Otopeni, ca mama sa fie cea care izbucneste in lacrimi.Cand colo, ma astepta cu bunica, amandoua calme si zambitoare dar cu un usor question mark pe fatza.Odata m-am repezit la mama in brate si m-a bufnit plansul asa de tare ca am trezit tot aeroportul.Se holba lumea ca la felu 14 dar mie nu-mi pasa.Plangeam si varsam lacrima dupa lacrima si park nu-mi mai venea sa ma opresc.

In sfarsit acasa, calma in fata pc-ului meu, fara sa ma futa nimeni la icre, fara sa impart mancarea cu nimeni, fara sa dau explicatii la nimeni, fara sa-mi pese de nimic si nimeni, fara sa impart ciocolata mea preferata cu nimeni, fara sa trebuiasca sa urlu in casa in legatura cu mizeria lasata pe jos si alte aberatii de care sunt satula.

Nu prea mi-e dor de neamtz sincer.Ma asteptam sa simt asta.Abia astept sa rezolv cu procedura chirurgicala si sa move on.Inca am momente cand ma simt arhivinovata si killer si altele dar noroc cu mama care mereu stie ce sa spuna sa ma faca sa ma simt bine.

Pana la urma asta conteaza: sa fiu eu fericita si nu deprimata, nu mai conteaza nimic altceva pt mine la ora actuala.Nu am chef de copil, nu am chef de casatorie momentan si in nici un caz nu vreau sa fac acesti pasi cu neamtzul.Nu e el omul si trebuia sa rup aceasta relatie demult de la primele frustrari pe care le-am simtit.

http://www.youtube.com/watch?v=yZ6L8-2iHjw

Nu m-a inselat niciodata dar NICIODATA intuitia cu privire la astfel de lucruri dar parc nu am vrut s-o ascult, parca m-am incapatanat sa fac invers.

Cand ma voi intoarce in Danemarca, voi cauta sa rup aceasta relatie desi e f dificil pt ca locuim impreuna.Imi pare rau pt el dar mai rau imi pare pt mine in situatia in care sunt cu el.

Deocamdata am planificat o vizita la Paris de o saptamana undeva la sfarsitul lui mai…

Sper sa fie totul bine in continuare.

http://www.youtube.com/watch?v=kqtA8_Eu3IA

Sunt in depresie de 2 saptamani dar o sa-mi revin eu…

Tre sa plec de aici sa respir putin, sa-mi pun ordijne in ganduri si sper sa iau decizia cea mai buna pt mine.

De ce trebuie neaparat sa terminam o facultate, sa facem eventual si-un master?

De ce tre’ sa avem gandirea aia de turma?

De ce tre neaparat sa faci un copil ca altfel nu esti femeie adevarata?

De ce trebuie sa-ti intemeiezi o familie daca nu vrei?

De ce femeile isi doresc copii?Multe spun ca e cel mai minunat dar de la Dzeu, acela de a da viata.Apoi spun ca isi doresc copii din cauza explicatiei anterioare si pentru ca isi doresc sa lase ceva pe acest pamant cand mor.Si pentru ca isi doresc sa nu fie singure la batranete.

Ei bine, daca ai copii, asta nu-ti da garantia ca vei muri fericit inconjurat de ei.

Iar daca nu ai copii, asta nu-ti da garantia ca vei muri singur si trist.

Intr-adevar e o mare realizare sa fii mama si am tot respectul pentru femeile care au avut acest curaj, incepand cu mama mea, fara de care n-as fi existat sa scriu aceste randuri.

Dar de ce cuv. “trebuie” este presarat mai mereu in lucrurile pe care le facem?Tre sa fac asta, tre sa fac ailalta, asa e legea naturii, etc etc..

Ce s-a intamplat cu “imi doresc sa fac asta, vreau sa fac asta”?

De ce societatea tre sa fie atat de ipocrita si de scarba?De manipulatoare?De proasta?De ce tre sa ne judecam asa rau unii pe altii si sa ne dam crestini cand defapt ne lipseste “fundatia”?

De ce nu avem curajul sa ne urmam visele si sa facem exact ce dorim cu adevarat?

De ce unii confunda “fac ceea ce trebuie” cu “fac ceea ce vreau”?

De ce cateodata ce ne place nu e neaparat si bun pt noi?Si daca ne place, de ce tre sa ne oprim?bineinteles a se intelege ca ce ne place, nu e bun pt noi da nici nu facem rau nimanui prin ce ne place

Care e rolul nostru in viata?

De ce suferim atata?

Eu am facut o greseala.Din prima am inceput super serios cu neamtzu…si nici macar nu am avut o perioada in care sa ma scap de el gen o perioada in care sa fiu departe de locul asta sa vad cum e si fara el.

Eu de cand l-am intalnit, nu am stat mai mult de 4-5 zile despartiti.Nu mi se pare normal sa nu am pauze deloc.

Si nu mi se pare normal sa am nevoie sa torn un plod ca sa-mi fac ordine in viata.

Mi se pare normal sa traiesc cu el mai intai si sa vad cum merge si mai incolo dupa ce voi simti ca am stabilitate si ca asta e ce-mi doresc, asa da.

Nu acuma cand efectiv nu ma simt pregatita si ba din contra, ma simt efectiv presata sa torn copilu ca asta e ritmul normal al vietii si etc.

Vreau sa fiu fericita pt alegerile facute si nu sa regret.

Degeaba aud de la o amica sau de la mama ca atunci cand voi avea copilu in bratze, alta va fi treaba, daca eu nu-mi doresc sa-l am in bratze.

Nu ma simt pregatita.

Adineaori imi trecea un gand nebunesc prin cap gen ma duc acum in tara, fac avort iar in vara termin cu tot, cu relatie cu master si ma car de aici. Revin in Ro si imi traiesc acolo viata.

Probabil ca una aici ar zice esti proasta mah?ai acolo neamtz, posibilitate de schimbare cetatenie, copil facut cu neamtz, posibilitate de viata mai buna….degeaba.

Nu ma simt impacata 100% cu ce am acum.

Daramite sa mai torn un copil…..nu pot face asta..

Cum s-a intamplat?

Nici eu nu stiu..nu stiu=visare, indragosteala de moment efectiv nu stiu.

Nu ne-am protejat, foloseam metoda coitus interruptus care a dat rezultate mereu la noi.

Insa mi s-a pus pata si de cateva ori i-am zis sa-si dea drumu inauntru..ma gandeam ca nu mai e perioada optima de ovulatie sau ce pizda masii si ciuciu…pe moment mi-am dorit un copil cu el…

Inconstienta…naivitate…iubire..nu stiu ce a fost…dar chiar mi-am dorit..

A doua zi revenind la realitate ma gandeam ca nici macar nu sunt sigura de relatie….adika nu ma multumeste complet plus ca sunt frustrata ca locuiesc in tara asta de kkt si tot asa…

Acum mi-am primit raspunsul.De la doctor.

Sunt insarcinata.

Da…SUNT INSARCINATA.

Doctorul m-a intrebat,de fata cu neamtzul meu,ce vreau sa fac, sau ce vreau sa facem…

I-am zis ca…i have no idea..si m-am uitat pierduta ca o copila cretina in pamant…

Secunde de placere te pot costa o viata…

Apoi doctorul a zis: i tell u what, tu te gandesti bine si eu te programez peste o saptamana.Cred ca o saptamana e suficient sa te gandesti daca vrei sa faci avort sau sa pastrezi acest copil.

Deocamdata sarcina e mica.

L-am intrebat de metode de avort..mi-a zis aia cu aspirarea, apoi aia cu chiuretajul si intr-un final l-am rugat sa imi povesteasca de metoda cu pastila.

Da..,.eu abia recent am aflat ca iei nu stiu ce pastila si gata sarcina..INCREDIBIL..da asta numa in conditiile in care sarcina are cel mult 8 saptamani.

Nu stiu nimic despre aceasta metoda decat ca iei o pastila sub supravegherea doctorului si te duci acasa.

Aceasta pastila iti blocheaza hormonul de sarcina sau ceva de genu si te face sa elimini sarcina sangerand abundend acasa in propria intimitate.OMFG…

Apoi revii peste alte cateva zile la doctor sa vada cum esti, daca ai eliminat tot, daca nu cumva ai vreo infectie sau ceva de genu..am inteles ca-ti mai dau o pastila sa elimini tot si in caz de nu merge, te programeaza la avortul traditional.

BAH..EU NU STIU CE SA ZIC..despre aceasta metoda…

Dar eu imi cam bat joc de corpul meu…

Am facut pana acum 3 avorturi la viata mea.Ultimul a fost cand aveam 22 ani park.Cand eram cu fostu.

Eu tot il intrebam pe doctor domle ce risc exista sa nu mai pot face copii niciodata daca fac acest al 4-lea avort?

Ala zicea ca riscuri vor exista mereu dar eu sunt tanara la 27 ani.A zis ca riscuri mai mari exista la avortul traditional pt ca ala dauneaza la uter, practic se umbla acolo jos etc etc..

Asta cu pastila iti ia din trauma aia de operatie…

Da zic eu si da alta trauma..iti vezi sarcina ducandu-se pe canal in WC…asta nu e trauma?doctoru nu zicea nimic..putea sa-mi zica..atunci ce plm mai stam la discutii?pastreaza-l si gata..

Apoi i-am zis daca ma hotarasc sa iau aceasta pastila..ajung acasa incep sa sangerez si fac doamne fereste vreo infectie si mor..cine plm ma mai salveaza..

Aaaa zice el..riscurile sunt f f rare..si pur si simplu te duci la spital la ginecolog sa te verifice…kkkt zic eu..daca infectia e puternica..?el nu avea ce sa-mi raspunda la aceasta intrebare..

Nu am mai zis nimic nici eu ca asa daca e s-o iau si nasterea are riscurile ei..

Dar ce fac eu?Ce fac eu cu viata mea?Masteru nu ar fi o problema…mai am doua luni afurisite…stau aici termin examenele si asta e..in caz de pastrez sarcina…

Mi-e nu stiu…e al 4-lea avort..

Neamtzu e usor departe de tipul barbatului la care visam eu pt mine…acuma de disperare s-a angajat..munceste si noaptea si ziua…a inceput sa puna muzica de adormit copiii la pc..o ia razna..mi-a zis ca e fericit..

Prima oara imi tot vorbea de avort..si zic eu…suntem doi prosti dar tu esti primu zic eu..incercand sa arunc vina pe el mai mult..ti-ai dat drumu in mine,fii responsabil acuma.

Ai dreptate zice el..sunt un magar//ti-am vorbit numa despre avort.

Te iubesc D…orice decizie vei lua te voi sustine..vrei sa pastram copilu, atunci voi face tot posibilu sa va fac fericiti, nu vrei, nu te pot obliga.Pot doar sa-ti spun ca imi doresc acest copil.E prima oara cand las o fata insarcinata.

Eu ma uitam la el..eu de vinerea trecuta pana azi la pranz am fost in stare de soc..stie si maica-mea stie si bunica-mea..sunt duse cu sorcova si astea..

Ma iau ca sa pastrez copilu,ca ma ajuta si ele si ca neamtzu asa plin de defecte cum e el, e langa mine si tine la mine.

Pe deasupra maica-mea imi mai adauga si ca avortul e pacat.Hai nu zau..

I-am zis asa: mama dar nu o sa mai fiu eu pe locul 1 pt nimeni:((((

A zambit usor si a zis: pt mine mereu vei fi pe primul loc pt ca esti fata mea, copilul meu, pt iubitul tau la fel,pt bunica ta la fel,pt toata familia ta la fel.Dar tu pt tine nu vei mai fi pe primul loc.Pt tine D pe primul loc va fi acest copil.

Si nu inteleg face ea, de ce tre sa fie o asa amaraciune peste tot cand se aude de venirea unui copil pe lume…asta e motiv de bucurie..se naste o noua viata,

Bai zic eu..sunt o egoista…eu visez la joburi la cariera, la altele..nu stau sa ma gandesc la plozi..dar la cateva secunde dupa ce am zis asta ma gandeam “bravo D,PROASTA CE ESTI,NU PROASTA,IPOCRITA..AI ZIS CA VREI COPIL..DA..I-AI ZIS PRIETENEI TALE CELE MAI BUNE DE AICI SI ACUMACE FACI?DAI INAPOI?L-ai lasat pe neamtz sa-si dea drumu in tine,v-ati privit in ochi visand copii si acuma ce faci te caci pe tine?

Mama a zis..D…nu vreau sa-ti mai zic nimic..nu vreau sa ma invinovatesti peste ani pt decizia luata..gandeste-te bine,du-te odihneste-te..fara stres fara soc..relaxare totala..gandeste-te la tot, cantareste bine,fa o mica rugaciune la DZEU si a doua zi dimineata vezi ce decizie ai luat.Dimineata esti cu mintea clara.

Eu nu mai am ce sa adaug aici….este cea mai grea decizie care a trebuit s-o iau vreodata…eu tin f mult la neamtz..da,m-am “plans” de multe ori pe aici dar vad ca tot cu el sunt..insa tot odata ma gandesc si ca poate gasesc ceva mai bun…dar tot gandindu-ma la asta scap esentialul: el chiar tine la mine f mult…as putea crede ca ma iubeste..dartoti barbatii sunt prosti odata si odata daca nu stii cum sa-i “controlezi”.

Azi mi-a plans in plina strada dupa ce am tot vorbit de avort cu el…avea lacrimi de crocodil si-si ascundea fatza in maini…sau se uita in alte parti.

I-am zis: dont do this to me J…dont…im not ready for this..we can have another child soon..dup-aia tot eu ma gandeam, daca doamne fereste dupa acest avort nu mai pot avea copii vreodata?Desi nu cred…acele avorturi le-am facut cand eram f tanara,corpul mi-a suportat bine..acuma deja am aproape 28…e mai greu dar doar n-o sa ma termine un avort..

Dar eu ce fac?Eu totusi imi doresc o familie..dar nu stiu..contextul asta..chinuiala asta infernala p-aici..joburile astea dekkt frustrante..totul e departe de ceea ce vreau eu de la viata..

Pt mine conteaza atat:orice decizie as lua,sa ma simt impacata cu ea,sa nu o iau ca consecinta a presiunii exercitate de familia mea,de neamtz sau de alti amici,adika sa nu regret.

Mama mi-a mai zis: acuma te c pe tine dar cand vei tine mutzunechea aia mica in bratze o sa te inmoi toata.Nici unei femei nu-i e usor sa fie mama…pt toate e greu..si nici una nu stie de la bun inceput tot ce tre sa faca,cum tre sa faca..astea vin cu timpul.

Te iubesc si ma voi ruga pt tine..

PFFFFFFFFFFF………………………………………………

Am facut 3 teste..pozitive toate…

Tre sa iasa doua dungi, una in locul oval alta in locul dreptunghiular.

La ultimu test dunga din locul dreptunghiular e aproape stearsa.

Maine ma duc la doctor sa vad cum sta treaba

OMFGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG

Nush ce sa mai comentez…am deja 3 avorturi la activ…ultimu a fost la 21-22 ani…

Ma intreb cate avorturi am voie sa fac…sau daca acest avort imi va pune sanatatea in pericol, adika daca voi mai putea face copii vreodata.

Asta in cazu in care sunt insarcinata pe bune…

Si daca pastrez copilu,ce viitor o sa aibe?

OMGGGGGGG

Eh…are o mama romanca nebuna si curajoasa si un tata neamtz inimos si cu pl cat casa.

Si bani?Cum o sa facem cu banii?Mama….cate intrebari..stau pe ganduri…

Am o sticla de bacardi care tot imi face ochi dulci.

De fumat tot fumez…dar nu exclud posibilitatea de a tine copilu….

DECI….VIATA ASTA E CRETINA SI NE IA PE TOTI PRIN SURPRINDERE DAR DE MINE ISI CAM BATE JOC..

Si tot stand asa ma ia si rasu…imi imaginez cum iese o bebe mica cu sticla de bacardi in mana si o tigara si imi zice: “are careva un foc?ce va holbati asa?n-ati mai vazut bunaciune de fata?”:))))))))))))))) doamne eu nu sunt zdravana..

E ora 5.30 dimineata…adineaori am terminat de scris o scrisoare catre ex psiho-terapeutul meu, actual bun prieten:

” Buna,

M-am gandit daca tot sunt treaza la 4 noaptea si nu pot dormi, sa-ti scriu cateva randuri despre mine.

Fa-ti timp si citeste-le si nu te pripi sa-mi arunci sfaturi rapide generale despre viata.

Se face ca sunt treaza la ora asta pt ca am avut o seara de kkt.De regula programul e altul, unul mai normal.

Neamtul nu e ce speram eu din tot sufletul sa fie.

Este slab de inger, este f slab de inger. Este lenes, nu vrea sa fie responsabil pe propria viata deloc, traieste inca in copilarie, viseaza basme cu mine, o viata in doi dar este departe de a fi in stare sa fie si single, daca ma intelegi ce zic.

Nu vrea sa treaca la actiune in nici o privinta.Tot ce face este sa imi faciliteze mie munca si in rest nu face nimic pt el.

Se duce la scoala de putina vreme iar, inainte nu se ducea deloc.Se duce ca am stat cu gura pe el.Dar nu-i place ce invata si nici n-o sa-l duca nicaieri studiile astea cu arheologia.Macar de s-ar angaja full time sa faca bani dar el nici ca ca, nici ca ca, ma intelegi  nu?

Este o persoana slaba de caracter,necalita, careia ii pasa prea mult de ce-l inconjoara si viseaza prea mult, este putin cam lash, iar de fraier nu mai vorbesc.

Are noroc cu mine ca sunt o persoana buna la suflet dar rabdarea mea incepe sa-si atinga limita.

Tu stii f bine ca si eu am necazurile mele,aspiratiile mele in viata si nivelul meu.

Degeaba stau si trag de el de mai bine de 8 luni.

Este inimos, este dragastos, este intelegator si nu-mi ingradeste deloc libertatea si nici felul meu de a fi.Ador asta la el si pe cuvantul meu ca nu am profitat deloc de el, i-am gresit, m-am cait atunci, iar dupa faza aia mi-am vazut de treburile mele.Mi-am zis sa fiu corecta fatza de el pt ca merita si pt ca e totusi baiat bun.Ma admira si ma stimeaza in multe trebi si ca am vointa si caracter.

Dar nu e sufficient.Pe mine nu ma multumeste si are niste pb psihice.

Este foarte maleabil iar daca nu as fi eu cea cu initiativa si directii si sfaturi si reguli ca totul sa mearga cat de cat pe linia de plutire, nu stiu ce s-ar intampla cu el iti spun sincer.

Eu am avut destule pe cap mereu.Mi-e greu sa-mi fac fatza mie si sa ma mentin pe linia de plutire de una singura si sa ma incurajez, daramite sa-l am si pe el.

De ceva vreme stau pe ganduri legate de viitorul meu.

Nu e usor sa ma gandesc la asta dar trebuie.

Cu riscul de a parea fraiera sau absurda, iti spun sincer ca in momentul de fatza prefer sa vin acasa.

Adica dupa ce oi termina cu studiile,nu te grabi sa tragi repede concluzii.Aici nu ma simt bine si vreau sa parasesc aceasta tara.

Nu ma mai incalzeste nimic ce e aici, ma doare in spate de barbatzi si de disctractii de doi bani.Aici nu o sa-mi gasesc eu jumatatea niciodata asta e clar.Si nici nu o sa ajung sa ma simt implinita sufleteste.Deci Danemarca iese din discutie.

O sa fac tot posibilul sa aplic pe unde pot, deja am inceput aplicatiile.

Daca nu-mi iese nimic, in vara cand vin in Ro, vad ce pot face acolo, sa aplic la un job ceva.

Stiu ca nu va fi prea grozav, voi locui din nou cu mama, nu voi avea libertatea necesara sa-mi desfasor viata asa cum vreau, o sa inceapa iar sa ma frece la icre ca unde ies si cu cine..intrebarea e cu cine masa o sa ies ca nici amici nu mai am prin Bucuresti…sunt vreo 2-3 la numar.

Pe de alta parte…am alta alternativa?

Ce pot sa fac?

Nu-mi mai vorbi de fonduri UE, am vorbit cu el dar nu fac treaba cu el.Nu o sa iasa nimic. Iar eu pt mine imi bag picioarele in ele de fonduri..nu am vointa necesara sa ma apuc de una singura de un proiect de astfel de dimensiuni.Mintea imi e ocupata cu scoala si cu unde sa ma stabilesc dupa scoala.

Daca nu se scutura odata neamtul asta si ia viata in dinti, adio tot.

O sa-mi para rau pt ca in rest ar fi ok el. Ma tot gandesc cum sa-l determin sa se miste.

Ma tem ca ma gandesc degeaba.

Asta e viata…voi suferi dar va fi bine…trebuie sa fie bine cumva!

Am ajuns la concluzia ca in viata trebuie sa-ti mai asumi si riscul si sa ai si curajul de a spune Adio cuiva daca nu esti pe deplin fericit.Trebuie sa ai curajul sa faci schimbari daca nu esti multumit cu viata ta, trebuie sa ai curajul sa mergi mai departe daca ceea ce ai nu te implineste in interior.

Trag de mine sa suport tot si  sa incerc sa ma adaptez situatiei dar nu pot.

In timp ce-ti scriu acuma, orele 05:04 dimineata,ma bufneste plansul.

Nu sunt fericita, nu ma simt implinita, stagnarea asta ma roade pe dinauntru ca un vierme la fel ca si societatea asta daneza pe care n-o s-o inteleg si n-o s-o accept niciodata.

Eu imi vad de scoala si de iesit la plimbat din cand in cand, de munca si de fitness ca m-am inscris la fitness.

Crede-ma ca singurul lucru care ma tine pe linia de plutire este fitnessul si faptul ca mai ies din cand in cand cu o romanca la caterinci.

Vreau sa-mi schimb viata pt ca nu sunt fericita asa cum sunt acuma.

Prefer sa fiu single si sa rup aceasta relatie decat sa regret mai tarziu ca am ramas cu el.

Daca va fi sa fie ceva cu el,atunci el se va mobiliza de dragul meu ca zice ca ma iubeste.

Dar asta nu e iubire.Ce are el.

Asta e dependentza, sex beton, indragosteala si visare.

Eu stiu ca atunci cand iubesti pe cineva cu adevarat, muti muntii din loc sau cel putin incerci sa-i muti.

El sta si traieste de pe o zi pe alta.

Am facut o greseala..de suparare in seara trecuta dupa munci, am vorbit cu el sa cumparam o sticla de whisky sa bem un paharel atata.

Era si el f suparat pt ca tacsu a parasit-o pe masa si dintr-o data viata lui s-a spulberat.Plange ca un copil mic, zice ca nu-i vine sa creada ca dupa ce a auzit atatea povesti de despartire cu parinti, el era asa mandru ca ai lui parinti sunt impreuna de aproape 40 ani.

L-am incurajat, l-am luat in brate,i-am zis ca asta e viata si sa-I multumeasca lui Dzeu ca sunt toti sanatosi.El e trist ca masa a fost toata viata 100% dependenta de tacsu si acuma habar nu are sa se descurce.Am inceput sa rad cand am auzit dar el vorbea serios..mi-a zis ca nici cont bancar al ei nu are, nu are absolut nimic,totul a fost platit de el .

In fine..si revenind la whisky..eu am baut un pahar, el restul din sticla..l-a dat pe gat rapid in ciuda sfaturilor mele si nervilor mei sa lase bautura.

Regret acuma…am fost o proasta..stiam ca e slab in fata alcoolului dar m-am gandit ca suntem in casa, e cu mine si totul e ok…

S-a imbatat in ultimul hal…muzica la max aici…si apoi a inceput sa-mi povesteasca diverse din copilarie..m-am crucit cand am auzit..

Una din faze e ca odata nu stiu ce s-a certat cu tacsu si i-a raspuns f urat lu tacsu si tacsu l-a luat de gat si i-a zis sa nu-I mai vorbeasca niciodata asa.

Si el s-a enervat, s-a dus in camera la el si s-a pocnit peste fata cu pumnul intr=o manusa de box care o avea prin casa apoi s-a dus la masa si a mintit-o ca tacsu l-a batut.

Tacsu s-a crucit…masa innebunise credea ca e pe bune..s-a dus cu cutitu la tacsu sa-l ameninte ca cum e posibil sa dea in copil asa..

Tacsu s-a jurat ca nu a facut asa ceva si ca e nebun copilul ca nu intelege de ce minte..Avea vreo 17 ani neamtu cand a facut faza asta..

Cateva zile mai tarziu neamtul i-a recunoscut maica-sii ca defapt nu l-a batut tacsu…

Iti dai seama..s-a pocnit singur..doamne..ce lume nebuna pe planeta asta..

Multumesc lui Dzeu ca sunt intreaga la minte si sanatoasa si multumesc ca am o mama asa buna care are grija de mine..eh are si ea defectele ei dar daca nu era ea, eu nu eram aici acum.

Ascultand povestile astea, m-am speriat si m-am ingretoshat dintr-o data..nu-mi judeca reactia dar ce era sa fac…i-am zis sa nu mai zica asta niciodata la nimeni…

A inceput sa dea muzica la max si dupa vreo 5 min in care am incercat sa-l conving sa inchida pc-u si sa mergem la culcare ca e deja 1 noaptea..am mers amandoi la culcare..

M-a trezit la 3 cu zgomote..voma langa pat ca nebunu…am innebunit…

I-am pus mana pe umeri, pe frunte..am incercat sa-l sustin dar se descurca si singur..

M-am dus instant in alta camera ca ma lua si pe mine vomatul din cauza lui…

In fine..a curatat si a venit dupa mine in camera ailalta ca sa mergem la culcare..i-am zis ca il rog frumos sa ma lase sa dorm singura in camera aia si sa doarma in dormitor singurel.

M-a lasat sa dorm, ca oricum nu era pat decat de o persoana dar a venit cu perna si plapuma si si le-a asezat pe podea si s-a culcat ca un catzel langa stapanul sau…

Mi-e mila de el…sper din tot sufletul sa aibe o viata buna ca merita si sa fie ok…

Ma iau lacrimile sa vad ca o persoana asa buna la suflet se iroseste asa in halul asta….imi pare atat de rau..imi vine sa-l pocnesc dar nu pot face asta….

Si altii care sunt asa de rai si de goi in interior si de ipocriti, manipulatori, si tot ce e mai rau, nu dau doi bani pe nimic si sunt ignoranti si o duc bine…fara pb…

Mi-e scarba de societatea asta si unde  a ajuns dar asta e…tre sa fiu puternica si sa-mi vad de viata si sa caut sa fac ce e mai bine pt mine…daca renunt, sunt ca si pierduta..Si nu voi renunta.

Cam atata..sorry ca am scris asa mult..

Sper cat tu esti bine..ne auzim curand.Pop”